Conform Descopera: Un studiu recent al Universității din Colorado, SUA, subliniază beneficiile timpului nestructurat în copilărie, sugerând că acesta contribuie semnificativ la dezvoltarea autonomiei și a abilităților de auto-reglare la maturitate. Cercetarea, publicată pe scienceblog.com, pune accentul pe consecințele benefice ale plictiselii și ale lipsei divertismentului constant, inclusiv a accesului la telefoane.
Autonomia, un produs al plictiselii
Echipa de psihologi condusă de YUKO MUNAKATA a analizat comportamentul copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 7 ani, comparând perioadele de activități structurate, ghidate de adulți, cu cele de timp liber, dedicate jocului și explorării. Rezultatele indică o corelație directă între timpul petrecut în activități nestructurate și o funcție executivă autodirijată mai performantă. Această funcție executivă, esențială pentru stabilirea obiectivelor personale și gestionarea sarcinilor fără supraveghere constantă, se pare că nu poate fi dezvoltată prin activități impuse de adulți. Cercetătorii subliniază că exercițiul acestei autonomii are loc preponderent în momentele în care copilul nu este supravegheat activ. Funcția executivă dobândită în copilărie are un impact demonstrat asupra performanței academice și a stării generale de bine pe parcursul vieții.
Plictiseala, un catalizator al creativității
Un alt studiu, realizat de cercetătoarea SANDI MANN, a demonstrat că expunerea la sarcini monotone, percepute ca plictisitoare, poate stimula creativitatea. Participanții care au îndeplinit o sarcină plictisitoare s-au dovedit ulterior mai capabili să genereze idei noi și originale. Această observație este direct aplicabilă experienței copiilor care nu au acces constant la ecrane. Starea de plictiseală îi forțează pe copii să-și creeze propriul conținut mental, să inventeze jocuri din obiecte neconvenționale sau să dezvolte lumi imaginare complexe, stimulând astfel imaginația și ingeniozitatea.
Ecranele, o barieră în calea reglării emoționale
Pediatra JENNY RADESKY atrage atenția asupra unei legături îngrijorătoare observate în practica sa. Utilizarea frecventă a telefoanelor mobile pentru a calma copiii mici ar putea afecta negativ dezvoltarea abilităților de reglare emoțională. Potrivit cercetătorilor, externalizarea procesului de calmare, prin intermediul unui dispozitiv, împiedică copilul să-și dezvolte mecanisme interne de gestionare a emoțiilor. Astfel, atunci când copilul se confruntă cu frustrări sau momente de tensiune, el nu dispune de resursele interne necesare pentru a se liniști singur.
Echilibrul, cheia succesului
Specialiștii în dezvoltarea copilului nu militează pentru neglijarea micuților, ci pentru găsirea unui echilibru sănătos între supraveghere și libertate. Alocarea deliberată a unor perioade de timp liber, nestructurat, poate oferi copiilor oportunitatea de a-și dezvolta autonomia și creativitatea, fără a compromite siguranța și implicarea părinților. Această abordare pare să ofere un cadru propice pentru creșterea unor adulți mai independenți și mai bine pregătiți pentru provocările vieții.
Sursa: Descopera
