Conform Mediafax: Rusia, atac direct asupra NATO: Nicușor Dan evaluează riscurile
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat postului CNN că un atac militar direct al Rusiei împotriva unui stat membru NATO nu este un scenariu „foarte probabil” pe termen scurt, respectiv în următorii unu-doi ani. Cu toate acestea, șeful statului a subliniat importanța pregătirii și a avertizat împotriva excluderii unor posibilități care par improbabile în prezent, amintind de situația dinaintea invaziei pe scară largă în Ucraina. „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a precizat Nicușor Dan.
În opinia președintelui, una dintre diferențele majore față de perioada anterioară conflictului din Ucraina este seriozitatea sporită cu care liderii europeni tratează amenințarea provenită din partea Rusiei. Această conștientizare se reflectă în creșterea cheltuielilor militare și în intensificarea cooperării între statele europene. „Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan, adăugând că „descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”. Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare, accelerând un proces deja în curs sub presiunea administrației Donald Trump de a spori contribuția europeană la apărarea continentului.
Acțiuni hibride și impactul asupra încrederii
Nicușor Dan a făcut distincția între un potențial atac militar direct și acțiunile hibride atribuite Moscovei. În cazul dronelor rusești care au survolat spațiul aerian al unor state NATO, președintele a considerat că aceste incidente nu sunt neapărat intenționate. Pe de altă parte, șeful statului consideră că operațiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice reprezintă o strategie deliberată a Rusiei, având două obiective principale.
„În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a explicat Nicușor Dan, referindu-se la încercarea de a deteriora relația dintre populație și instituțiile statului. Al doilea obiectiv vizat este diminuarea sprijinului european pentru Ucraina. „Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat președintele. În ultimele luni, mai multe state europene au semnalat o intensificare a operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, însă evaluările privind nivelul de risc și intențiile Moscovei diferă.
România, în fața provocărilor de securitate
România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina, un incident notabil având loc pe 29 mai 2026, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe în Galați, rănind două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul ca fiind de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul, reiterând angajamentul de a apăra teritoriul aliaților. Datele Ministerului Apărării indică o creștere semnificativă a numărului de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc în 2026, în special în zonele apropiate de porturile ucrainene de la Dunăre, care au fost vizate de atacuri rusești.
Nicușor Dan a recunoscut că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noilor amenințări, precum cele reprezentate de drone. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele. „Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Sursa: Mediafax
