Conform Mediafax: România se pregătește pentru revenirea la ora standard, cunoscută popular ca ora de iarnă, în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. Acest moment marchează trecerea de la ora de vară a Europei de Est (EEST, UTC+3) la ora Europei de Est (EET, UTC+2), ceea ce implică darea ceasurilor înapoi cu o oră. Astfel, la ora 4:00 dimineața, ceasurile vor fi reglate la 3:00, oferind teoretic o noapte de somn suplimentară.
Schimbarea orară va influența, de asemenea, programul de lumină naturală. Diminețile vor deveni mai luminoase mai devreme, în timp ce serile se vor întuneca mai rapid. Deși această tranziție este considerată, în general, mai ușor de tolerat de către organism decât cea către ora de vară, ea poate afecta temporar ritmul circadian, programul de somn și nivelul de energie. Dispozitivele moderne, precum smartphone-urile și calculatoarele, își vor ajusta ora automat dacă setarea pentru data și ora automată este activată. Aparatele mai vechi sau ceasurile clasice vor necesita o reglare manuală.
Impactul asupra organismului și riscurile asociate
Trecerea la ora de iarnă, prin modificarea ceasurilor cu o oră înapoi, oferă posibilitatea teoretică a unei ore de somn suplimentare. Cu toate acestea, adaptarea organismului poate dura câteva zile. Ritmu circadian, „ceasul biologic” intern, poate fi perturbat, afectând orele de somn, trezire și chiar cele de masă și expunere la lumină.
Studiile sugerează că riscurile cardiovasculare sunt mai pronunțate în urma trecerii la ora de vară. O meta-analiză a arătat o ușoară creștere a riscului de infarct miocardic acut după schimbarea din primăvară. Pentru schimbarea din toamnă, datele sunt mai puțin concludente, cu o estimare a unei creșteri a riscului de aproximativ 2%, dar fără a fi statistic semnificativă. Printre explicațiile vehiculate se numără privarea de somn, perturbarea ritmului circadian și modificarea bruscă a programului de activitate.
Adaptarea la schimbarea orară
Specialiștii în somn recomandă menținerea unui program cât mai constant pentru orele de culcare și trezire, precum și utilizarea luminii naturale pentru a ajuta la reglarea ritmului circadian. Expunerea la lumină naturală dimineața și evitarea modificărilor majore ale programului de somn în weekend pot facilita adaptarea. Deși majoritatea oamenilor se adaptează rapid la o schimbare de o oră, persoanele cu programe de somn neregulate, cele care lucrează în ture sau cele care suferă frecvent de deficit de somn pot resimți efectele mai intens.
Calendarul schimbărilor orare în 2026
Data exactă a schimbării orare variază anual, deoarece aceasta este corelată cu ultima duminică din luna octombrie. În 2026, ultima duminică a lunii octombrie cade pe 25 octombrie, marcând cea mai timpurie dată posibilă pentru revenirea la ora standard, conform regulilor europene. Această dată reprezintă o particularitate a anului 2026, ambele schimbări orare (de vară și de iarnă) având loc cu o zi mai devreme față de 2025. Astfel, în 2026, ora de vară a început pe 29 martie, iar revenirea la ora standard are loc pe 25 octombrie. În contrast, în 2027, ultima duminică din octombrie va fi 31 octombrie, cea mai târzie dată posibilă.
UE și dezbaterea eliminării schimbării orei
Dezbaterile privind eliminarea schimbării sezoniere a ceasurilor persistă de mai mulți ani la nivelul Uniunii Europene. În 2018, Comisia Europeană a propus încetarea acestui sistem, iar Parlamentul European s-a pronunțat ulterior în favoarea eliminării. Cu toate acestea, statele membre nu au ajuns încă la un consens necesar pentru implementarea unei astfel de măsuri. Prin urmare, până la adoptarea unei decizii comune, sistemul actual va rămâne în vigoare, iar România și celelalte țări membre care aplică ora de vară vor continua să își ajusteze ceasurile de două ori pe an.
Sursa: Mediafax
