Conform Mediafax: România a depășit sâmbătă seara consumul propriu de energie electrică, ajungând să exporte peste 500 de megawați (MW), grație unui aport masiv din partea energiei eoliene. Situația, care marchează o inversare a tendinței din zilele precedente, se menține și duminică dimineața, când vântul continuă să domine mixul energetic național.
Sâmbătă, în jurul orei 21:30, producția internă de electricitate depășea 7.000 MW, în timp ce consumul era de aproximativ 6.500 MW. Turbinele eoliene din Dobrogea contribuiau cu circa 2.460 MW, reprezentând aproximativ 35% din producția totală. La acest aport s-au adăugat și instalațiile de stocare, furnizând sute de MW, un sprijin vital după dispariția producției fotovoltaice odată cu lăsarea serii.
Vântul susține sistemul energetic național
Duminică dimineața, la ora 07:34, producția totală de energie electrică a țării era de 5.623 MW, dintre care 2.076 MW proveneau din surse eoliene, echivalentul a 36,94% din producția națională. Mixul energetic se completa cu 1.232 MW din hidrocarburi, 787 MW din cărbune, 684 MW din nuclear și 579 MW din hidroenergie.
Această performanță reprezintă o schimbare majoră față de zilele anterioare, când lipsa vântului a obligat România să importe cantități considerabile de energie, în unele intervale depășind 2.000 MW. Creșterea producției eoliene este cu atât mai notabilă cu cât începutul lunii august a fost marcat de o contribuție foarte redusă a vântului la producția zilnică. Datele operative arată că media producției zilnice din eolian a fost de doar 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.
Respiro după o perioadă dificilă pentru sistemul energetic
Situația actuală vine ca un respiro pentru sistemul energetic românesc, care a traversat una dintre cele mai dificile perioade ale verii. De la data de 28 iulie, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, limitând producția nucleară la aproximativ 680 MW, asigurați de Unitatea 2.
În paralel, seceta afectează și producția hidrocentralelor, iar temperaturile ridicate au condus la o creștere a consumului, în special în intervalele serale. În acest context, revenirea producției eoliene de la câteva zeci sau sute de MW la peste 2.000-2.500 MW a modificat radical peisajul energetic, permițând României să treacă, cel puțin temporar, de la nevoia unor importuri masive la posibilitatea de a exporta energie. Totuși, această detensionare este considerată temporară, existând posibilitatea ca sistemul să revină la necesitatea importurilor dacă vântul va scădea din nou.
Sursa: Mediafax
