BERLIN – Germania se confruntă cu un scepticism crescând față de China, 60% dintre susținătorii partidelor de coaliție considerând Beijingul un rival sau un adversar, conform unui sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR). Această percepție vine într-un moment critic pentru industria auto germană, principalul motor economic al țării, care resimte puternic presiunile comerciale din partea Chinei.
Industria auto, în prima linie a tensiunilor cu Beijingul
Industria auto germană se află în centrul unor tensiuni comerciale tot mai mari între Germania și China. Berlinul se luptă să echilibreze nevoia de a proteja producția europeană cu menținerea unor relații economice vitale cu Beijingul. Analiza ECFR subliniază că producătorii auto germani pierd cotă de piață atât pe piața internă chineză, cât și pe piețele internaționale, confruntați cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze. Această situație a contribuit la pierderea a aproximativ 420.000 de locuri de muncă în sectorul prelucrător german între 2019 și 2025, cu o tendință de reducere de aproximativ 10.000 de posturi lunar.
Percepția publică din Germania este distinctă de cea din alte state europene. În timp ce Italia (56%) și Spania (65%) văd China mai degrabă ca un partener necesar sau un aliat, în Germania, în special printre susținătorii CDU/CSU și SPD, predomină sentimentul de rivalitate. Publicul francez se apropie cel mai mult de poziția sceptică germană.
Tranziția energetică și noi dependențe
În pofida scepticismului față de China, germanii rămân susținători ai tranziției energetice. 57% dintre respondenții germani susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei, o proporție apropiată de media europeană de 61%. Această paralelă între sprijinul pentru energia curată și percepția asupra Chinei sugerează posibilitatea ca Germania să își consolideze capacitățile industriale interne în sectoare precum energia eoliană și producția de baterii. Astfel, s-ar putea limita noi dependențe față de furnizorii chinezi în cadrul tranziției energetice.
O posibilă schimbare de paradigmă în politica germană
Autorii analizei ECFR consideră că sprijinul public oferă guvernului german spațiu politic pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China. Reticența Germaniei a limitat anterior susținerea pentru măsuri comerciale europene mai stricte, dar tendința pare să se schimbe. Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene măsuri mai puternice, iar Germania pare să accepte prudent inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene. Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității și a securității economice a UE.
Sondajul, realizat în mai 2026 în 15 țări europene, include 19.481 de respondenți, dintre care 2.138 din Germania. Rezultatele indică o realitate complexă în relațiile germano-chineze, unde comerțul, investițiile, concurența industrială și riscurile de securitate cibernetică se împletesc.
În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, subliniind riscurile tehnologice asociate cu Beijingul. Pentru Germania, acest context multidimensional necesită o analiză atentă pentru a naviga între interese economice și preocupări de securitate.
