Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul reaprinderii inflației în zona euro, din cauza noului șoc energetic cauzat de închiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, Lagarde a solicitat guvernelor din Uniunea Europeană (UE) să ofere sprijin fiscal țintit pentru a proteja gospodăriile vulnerabile, fără a exacerba presiunile inflaționiste.
Un nou șoc energetic amenință stabilitatea economică
Principalul motiv de îngrijorare îl constituie conflictul din Strâmtoarea Hormuz, considerată un punct crucial pentru transportul petrolului la nivel global. Pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă circa 13% din consumul global. Lagarde a subliniat că această perturbare majoră a ofertei de energie riscă să afecteze creșterea economică și să mențină inflația la un nivel ridicat. Banca Centrală Europeană analizează în detaliu scenariile posibile, având în vedere că, până în prezent, prețurile energiei nu au crescut suficient pentru a justifica o reacție imediată.
BCE ia în calcul două variabile-cheie: durata perturbării și gradul în care creșterea prețurilor energiei se va transmite în inflația de bază. Dacă conflictul se va prelungi, impactul economic va fi mai sever, extinzându-se dincolo de costurile energetice, afectând și alte sectoare economice. Lagarde a menționat potențialele probleme legate de aprovizionarea cu heliu, îngrășăminte și metanol, domenii dependente de transportul maritim prin Strâmtoare.
Apel la politici fiscale responsabile
Un aspect crucial abordat de Lagarde a fost rolul politicilor fiscale în gestionarea crizei. Președinta BCE a avertizat că măsurile fiscale ample, precum plafonările sau reducerile generale de taxe, pot distorsiona semnalul de preț și pot prelungi presiunile inflaționiste. Astfel de măsuri au limitat stimulentele pentru reducerea consumului, iar retragerea lor a contribuit la menținerea inflației peste țintă.
Mesajul BCE către guverne este clar: sprijinul trebuie să fie temporar, țintit și să respecte semnalul de preț. Măsurile eficiente trebuie să protejeze gospodăriile vulnerabile fără a exacerba inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală. În 2022, măsurile fiscale pentru compensarea costurilor energetice au fost echivalente cu 1,7% din PIB, ceea ce a contribuit la o politică fiscală expansionistă în contextul unei politici monetare restrictive.
BCE rămâne angajată în menținerea stabilității prețurilor
Christine Lagarde a subliniat angajamentul ferm al BCE de a menține stabilitatea prețurilor și de a readuce inflația la 2% pe termen mediu. În același timp, instituția va monitoriza atent evoluția situației, luând în considerare atât durata perturbării energetice, cât și amploarea transmiterii ei în economia reală. Discursul președintei BCE subliniază importanța coordonării politicilor monetare și fiscale pentru a proteja economia zonei euro de efectele nocive ale crizei energetice.
