Conform Mediafax: Curățarea și dezinfectarea: O diferență crucială adesea ignorată
Primul pas în igienizarea suprafețelor, fie ele din bucătărie sau din alte spații, este curățarea. Apa și săpunul sunt esențiale pentru a îndepărta murdăria vizibilă, grăsimea și o parte din microorganisme. Adesea, acest proces este suficient pentru a asigura un nivel optim de igienă. Dezinfectantul intervine ca o etapă secundară, având rolul de a distruge acele microorganisme care au supraviețuit curățării inițiale. Problema apare însă atunci când produsele dezinfectante sunt aplicate direct pe suprafețe murdare, lucru care le diminuează semnificativ eficacitatea, conform unor specialiști citați de CNN.
Când dezinfectarea își pierde utilitatea din cauza murdăriei
Explicația este simplă: murdăria acționează ca o barieră, împiedicând dezinfectantul să intre în contact direct cu bacteriile și virușii. „Dezinfectantul nu intră în contact direct cu microbul, deoarece acesta este protejat de murdărie”, explică Alicia McCarthy, specialist în chimie mai sigură la Toxics Use Reduction Institute al Universității din Massachusetts Lowell. Un exemplu clar este suprafața pe care a fost preparată carne crudă. Aceasta necesită o curățare inițială riguroasă, urmată de dezinfectare. În multe alte situații cotidiene, însă, spălarea temeinică cu săpun și apă este suficientă.
Greșeli frecvente în utilizarea dezinfectanților
Chiar și atunci când dezinfectarea este necesară, utilizatorii fac deseori greșeli. Una dintre cele mai comune este aplicarea produsului și ștergerea imediată a suprafeței. Specialiștii subliniază importanța respectării timpului de acțiune indicat pe eticheta produsului. Acest interval, care poate varia între unul și 10 minute, este crucial pentru ca substanța dezinfectantă să aibă timp să acționeze eficient. Ștergerea prematură compromite întregul proces.
Pericolul utilizării excesive a dezinfectanților
Un alt aspect de luat în considerare este utilizarea excesivă a produselor dezinfectante. Anumiți compuși des întâlniți în aceste produse, precum compușii cuaternari de amoniu (QAC), au ridicat semne de întrebare în studii recente. Cercetările pe animale și cele de laborator au sugerat posibile efecte adverse asupra sistemului imunitar și respirator, dezvoltării cerebrale, hormonilor reproductivi și fertilității. Mai mult, acești compuși au fost identificați în probe biologice umane.
Acest lucru nu înseamnă că fiecare utilizare a unui dezinfectant este dăunătoare, ci subliniază necesitatea utilizării lor doar atunci când este strict necesar și conform instrucțiunilor. Utilizarea nejustificată poate contribui și la apariția rezistenței antimicrobiene și poate avea un impact negativ asupra mediului.
Când e suficientă curățarea și când e necesară dezinfectarea
Pentru suprafețele obișnuite din locuință, curățarea cu apă și săpun este, în majoritatea cazurilor, pasul de bază și adesea suficient. Dezinfectarea devine un element esențial în situații specifice, cum ar fi prezența unei persoane bolnave contagios în casă sau după manipularea cărnii crude. Există și alternative la produsele chimice tradiționale, precum alcoolul sanitar (cu o concentrație de 70%, menținut pe suprafață cel puțin un minut), peroxidul de hidrogen (3%, necesită aproximativ cinci minute de contact) sau sistemele cu abur uscat. Eficacitatea acestora depinde de concentrație, suprafață și timpul de contact.
Este crucial să evităm amestecarea substanțelor de curățare. De exemplu, înălbitorul pe bază de clor nu trebuie combinat niciodată cu oțet, amoniac sau alcool, deoarece reacțiile chimice pot genera gaze toxice periculoase. Recomandarea generală este clară: curățați mai întâi, dezinfectați doar când este absolut necesar și respectați întotdeauna timpul de acțiune specificat de producător.
Sursa: Mediafax
