Conform Economistul.ro: Germania se confruntă cu o creștere a scepticismului față de China, principalii susținători ai partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, considerând Beijingul un rival sau un adversar, potrivit unui sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR). Cu 60% dintre respondenți exprimându-și această opinie, Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere față de China dintre cele 15 țări europene incluse în studiu.
Industria auto, în vizor din cauza relației cu China
Situația vine pe fondul presiunilor comerciale tot mai mari asupra industriei auto germane, principala țintă a competiției dintre Berlin și Beijing. Germania caută un echilibru dificil între protejarea producției europene și menținerea relațiilor economice vitale cu China.
Industria prelucrătoare germană a înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă, aproximativ 420.000 între 2019 și 2025, iar analiștii estimează o continuare a declinului cu circa 10.000 de posturi pe lună. Sectorul auto este considerat cel mai expus, deoarece producătorii chinezi câștiga teren atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale.
Sondajul ECFR, realizat în mai 2026, pe un eșantion de peste 19.000 de europeni, arată discrepanțe notabile în percepția față de China. În timp ce în Italia 56% dintre respondenți văd China ca un partener necesar sau un aliat, iar în Spania procentul ajunge la 65%, Germania se distinge prin reticența sa. Publicul francez pare a fi cel mai apropiat de poziția sceptică germană.
Spațiu politic pentru o abordare mai fermă
Autorii analizei ECFR sugerează că opinia publică din Germania oferă guvernului spațiul politic necesar pentru a adopta o poziție mai fermă în fața dependențelor economice de China. Această interpretare subliniază posibilitatea ca Berlinul să nu mai blocheze măsuri comerciale europene mai stricte, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au solicitat recent Comisiei Europene instrumente de apărare comercială mai robuste împotriva Chinei. Germania, deși a sprijinit consolidarea relațiilor industriale cu Beijingul, pare să-și modifice treptat atitudinea, acceptând inițiative menite să reducă dependențele strategice.
Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE, susținând tranziția curată și decarbonizarea.
Tranziția energetică și reducerea dependenței
Percepția publică pozitivă față de investițiile în energie regenerabilă, susținută de 57% dintre germani și 61% la nivel european, oferă o bază pentru o politică ce combină tranziția energetică cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi. Aceasta ar implica sprijinirea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii.
Analiza subliniază că atitudinea față de China nu înseamnă respingerea tranziției energetice. Prin dezvoltarea industriei europene, se poate limita apariția unor noi dependențe de China în sectoarele energetice verzi.
Presiunile asupra relației germano-chineze nu provin doar din competiția comercială. Luna trecută, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane chineze implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre. Aceste evenimente complică și mai mult relația, care include acum comerț, investiții, concurență industrială, securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice.
ECFR consideră că guvernul german poate utiliza acest context pentru a promova o abordare europeană mai fermă, prin combinarea electrificării economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor. Autorii avertizează că amânarea unor astfel de decizii ar putea genera costuri politice pe termen lung.
Sursa: Economistul.ro
