Berlinul navighează ape tulburi în relația cu Beijingul, industria auto germană aflându-se în centrul unei crize economice. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că o majoritate covârșitoare a susținătorilor partidelor de guvernământ din Germania consideră China un rival sau un adversar, reflectând o schimbare semnificativă de percepție publică față de statul asiatic.
Scepticism crescut față de China în Germania
Șase din zece susținători ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU/CSU) și ai Partidului Social-Democrat (SPD), principalele componente ale coaliției germane, cataloghează China drept rival sau adversar. Acest nivel de scepticism este cel mai ridicat dintre cele 15 țări europene incluse în cercetarea ECFR. Spre deosebire de Germania, țări din sudul Europei, precum Italia și Spania, manifestă o atitudine mai conciliantă, majorități de 56%, respectiv 65%, considerând China un partener necesar sau chiar un aliat.
Această atitudine publică din Germania survine într-un context economic tensionat, marcat de pierderi semnificative de locuri de muncă în industria prelucrătoare. Analiza ECFR indică faptul că sectorul manufacturier german a pierdut aproximativ 420.000 de posturi între anii 2019 și 2025, iar tendința de scădere a continuat, cu o rată estimată de 10.000 de locuri de muncă pierdute lunar.
Industria auto, în prima linie a presiunilor
Industria auto germană este considerată cel mai expusă componentă în fața presiunilor comerciale dintre Germania și China. Producătorii germani se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze, care câștigă cotă de piață atât pe piața internă a Chinei, cât și pe piețele internaționale, inclusiv în Europa. Această situație determină Berlinul să caute un echilibru delicat între protejarea producției europene și menținerea unor relații economice esențiale cu Beijingul.
Autorii analizei ECFR subliniază că, deși Germania a ezitat în trecut să susțină măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei, poziția sa pare să se fi modificat prudent. Berlinul a început să accepte o serie de inițiative menite să reducă dependențele economice și să protejeze industriile europene.
Tranziția energetică, o oportunitate pentru independență
Percepția publică din Germania nu se traduce prin respingerea tranziției energetice. Potrivit datelor ECFR, 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energii regenerabile. La nivelul celor 15 țări analizate, această proporție ajunge la 61%. Această susținere largă oferă guvernului german spațiul politic necesar pentru a aborda mai ferm dependențele economice de China, fără a risca o reacție negativă majoră din partea electoratului.
Analiza ECFR sugerează că tranziția energetică poate fi combinată cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi prin susținerea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii. Dezvoltarea proprie a acestor sectoare ar putea preveni apariția unor noi forme de dependență de China în contextul electrificării economiei.
Relația dintre Germania și China este complexă, incluzând comerțul, investițiile, concurența industrială, dar și probleme de securitate cibernetică. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice. Această nouă realitate geopolitică obligă Berlinul să gestioneze relația cu Beijingul într-un mod mult mai prudent și strategic.
Sondajul ECFR a fost realizat în mai 2026 și a inclus 19.481 de respondenți din 15 țări europene. În Germania au fost intervievați 2.138 de persoane.
