Conform Buletin.de: Cluj-Napoca devansează Bucureștiul în atractivitatea zonelor urbane
Analiza realizată de Funky Citizens pe perioada 2016-2025 plasează Cluj-Napoca pe primul loc în România în ceea ce privește „indicele magnet”, depășind astfel Capitala. Acest indice, ce măsoară mase economice, impuls de creștere, atracție teritorială și talent, reflectă o schimbare semnificativă în dinamica dezvoltării urbane la nivel național.
Zona urbană funcțională a Bucureștiului, cea mai mare din țară, rămâne un pol dominant în privința masei economice, însă orașul transilvan a demonstrat o performanță superioară în ceea ce privește impulsul de creștere și atragerea talentelor. Cluj-Napoca a obținut un scor mediu de 4,17, în timp ce Bucureștiul a înregistrat 4,69, o valoare mai mică indicând o performanță mai bună în clasamentul general.
Talentul și creșterea, pilonii succesului clujean
Cluj-Napoca a depășit Capitala, în special, datorită impulsului de creștere, unde a obținut rangul mediu 2,5 față de 6,8 în București. De asemenea, indicatorul de talent plasează orașul transilvan pe primul loc, cu Bucureștiul pe poziția a cincea. Deși Capitala concentrează un număr mare de studenți, raportat la populația zonei funcționale, Cluj-Napoca are un procentaj mult mai ridicat de tineri în instituțiile de învățământ superior.
În anul universitar 2024-2025, Bucureștiul găzduia peste 180.000 de studenți, reprezentând 31,8% din totalul național. Cu toate acestea, numărul de studenți la mia de locuitori în zona Cluj-Napoca ajunge la 167,5, de peste două ori mai mult decât în Capitală. Această diferență subliniază o concentrație mai mare de potențial uman tânăr în universitățile clujene.
Pe piața muncii înalt calificate din sectorul privat, inclusiv IT, comunicații, finanțe și consultanță, Cluj-Napoca a urcat, de asemenea, pe primul loc. Cu 161 de locuri de muncă calificate la mia de locuitori activi, depășește Bucureștiul, care are 155 la mie. În 2016, raportul era inversat, favorabil Capitalei.
Fractură economică la porțile orașului
În ciuda performanței sale generale, zona metropolitană a Bucureștiului prezintă o fractură economică severă la granițele sale, conform datelor Eurostat și prognozelor oficiale. În timp ce regiunea București-Ilfov avea un PIB pe cap de locuitor de 181% din media UE în 2023, această medie este trasă în sus exclusiv de Municipiul București (217% din media europeană), județul Ilfov înregistrând doar 73%.
Mai mult, proiecțiile indică o scădere a ponderii Bucureștiului în Produsul Intern Brut al României în următorii cinci ani. Se estimează că, până în 2028, Bucureștiul ar înregistra cea mai abruptă reducere relativă din țară față de media națională. Singurul capitol la care regiunea București-Ilfov rămâne unică este nivelul salarial, cu un salariu mediu net estimat la 7.368 de lei în 2025, dublu față de media din județul Vrancea.
Oportunitate ratată pentru fondurile europene
Modificările în modul în care Uniunea Europeană va finanța România în exercițiul bugetar 2028-2034 reprezintă o provocare majoră. Trecerea de la programe operaționale la un singur Plan de Parteneriat Național și Regional impune ca zonele urbane funcționale să fie incluse în planul național pentru a beneficia de finanțare. Pentru București și Ilfov, aceasta înseamnă că zonele urbane funcționale nu vor mai avea alocări garantate, ci vor primi bani doar dacă reforma administrativă și proiectele metropolitane sunt integrate acum în planul național.
Experții Funky Citizens avertizează că planul României se scrie în lunile următoare, iar ceea ce nu va fi inclus nu va beneficia de finanțare până în 2035. Soluția propusă pentru depășirea acestei situații, precum și pentru a adresa realitatea navetiștilor și a administrației fragmentate, implică instituirea unui mecanism de guvernare integrat la scară metropolitană, incluzând o autoritate unică de transport și planificare funcțională, un tren metropolitan, parcări de transfer și o reanaliză a legii finanțelor publice locale. Proiectul este, însă, blocat de interesele locale ale baronilor din jurul Capitalei și ale primarilor de sector.
Sursa: Buletin.de
