ULTIMA ORA
Politică

Ce vară tristă, dacă porumbeii se făceau AUR

Redacția JurnalExpres

Conform Romania-insider.com: „O vară de nimic” și „Dacă porumbeii ar deveni AUR” pe marile ecrane bucureștene

Filmul „O vară de nimic” al regizoarei Alina Manolache, o producție ce explorează teme profunde legate de identitate, presiunile capitalismului și necesitatea odihnei, rulează în continuare în București. Proiectul, inițial conceput ca un documentar despre repatrierea statuii lui Venus din Milo, s-a transformat într-o reflecție personală și universală după ce subiectul principal a dispărut de pe agenda locală, forțând-o pe regizoare să experimenteze conceptul de „a nu face absolut nimic”.

O călătorie introspectivă și universală

Filmul este descris ca un jurnal intim, dar cu rezonanță universală, abordând viața, feminitatea și parcursul artistic. „O vară de nimic” surprinde nu doar spațiul și momentul specific în care a fost filmat, ci și portretul unei generații aflate la vârsta de 30 de ani. Prin dialoguri cu femei mai în vârstă și adolescente, inclusiv cu fotografa Mady, filmul oferă o perspectivă luminoasă și perspicace asupra experienței de a fi femeie și artist.

Filmul a fost selectat pentru proiecții la Cinema Union pe 15 noiembrie, la MARe pe 22 noiembrie și la Cinema Muzeul Țăranului pe 6 decembrie. Reprezentanții filmului au anunțat că vor fi adăugate noi locații și date în București, iar Timișoara va găzdui proiecții la Cinema Studio pe 26 noiembrie.

Astra Film Festival Sibiu, onorând memoriile și realitățile dificile

Un alt documentar notabil, inclus în programul online al Festivalului Astra Film Sibiu, care s-a încheiat recent pe 8 noiembrie, este „Dacă porumbeii ar deveni AUR” (If Pigeons Turned to Gold) de Pepa Lubojacki. Acest film abordează cu onestitate tulburătoare tema dependenței de alcool în cadrul unei familii marcate de această problemă.

Regizoarea urmărește membrii familiei sale, unii dintre ei locuind pe străzi, luptându-se cu dependența. Momentele cele mai emoționante sunt cele petrecute alături de fratele ei, David, al cărui parcurs testează limitele iubirii necondiționate și ale suportului. Filmul recunoaște demnitatea și autonomia de alegere a protagoniștilor, chiar și în fața dificultăților de înțelegere din exterior. Documentarul explorează și istoria familială, inclusiv traumele transgeneraționale.

Semnale de alarmă din lumea culturală

La ceremonia de deschidere a festivalului Astra Film, directoarea artistică Csilla Kato a leșinat pe scenă, un incident atribuit epuizării, o realitate frecventă în rândul organizatorilor de festivaluri. În discursul de închidere, Kato a anunțat că își va retrage din funcție până la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Acest gest subliniază chronically subfinanțarea din sectorul cultural. Chiar dacă îmbunătățirea condițiilor pare puțin probabilă în viitorul apropiat, recunoașterea publică a problemelor poate contribui la demararea unui proces de schimbare.

Sursa: Romania-insider.com