Conform Antena 3: Apa de ploaie, o soluție inedită împotriva caniculei urbane
O metodă surprinzător de simplă ar putea oferi o alternativă la aerul condiționat în lupta împotriva temperaturilor extreme din orașe: colectarea și utilizarea strategică a apei de ploaie de pe acoperișuri. Un studiu recent al Universității din Manchester, Marea Britanie, sugerează că pulverizarea apei pluviale stocate pe clădiri, în zilele caniculare, poate reduce semnificativ supraîncălzirea acoperișurilor, diminuând astfel dependența de aparatele de climatizare și, implicit, temperaturile generale din mediul urban.
Cercetătorii au modelat un sistem care colectează apa de pe acoperișuri și o eliberează controlat, în momentele critice. Prin răcirea acoperișurilor, mai puțină căldură pătrunde în interiorul clădirilor, ceea ce duce la o utilizare mai redusă a aerului condiționat. Acest lucru se traduce, la rândul său, prin diminuarea căldurii reziduale eliberate în atmosferă de aparatele de climatizare, contribuind la combaterea efectului de „insulă de căldură urbană”.
Acoperișurile strategice, un rol cheie în răcirea orașelor
Studiul, publicat în revista științifică Earth’s Future, a folosit orașul TOKYO ca studiu de caz. Analiza a demonstrat că momentul declanșării sistemului de pulverizare, de exemplu, atunci când suprafața acoperișului atinge o anumită temperatură, are un impact mai mare decât volumul total de apă stocat sau cantitatea pulverizată. Surprinzător, rezervoarele foarte mari nu au adus neapărat beneficii proporțional mai mari, iar o cantitate excesivă de apă aplicată putea împiedica evaporarea eficientă, diminuând astfel efectul de răcire.
Dr. Zhonghua Zheng, autorul principal al studiului, subliniază că, pe măsură ce orașele se confruntă cu provocări tot mai mari legate de căldura extremă, această abordare practică poate reduce atât consumul de energie, cât și temperaturile urbane. Beneficiile devin și mai pronunțate în anii mai calzi, indicând o importanță crescândă a acestei strategii în contextul schimbărilor climatice.
Aerul condiționat: o soluție cu costuri ascunse
Deși oferă confort pe moment, aerul condiționat consumă cantități masive de energie. În 2022, răcirea spațiilor a necesitat aproximativ 2.100 de terawați-oră la nivel global, reprezentând circa șapte la sută din electricitatea produsă. Se estimează că numărul aparatelor de aer condiționat ar putea ajunge la 5,5 miliarde în următorii 30 de ani, punând o presiune suplimentară asupra rețelelor energetice și contribuind la creșterea emisiilor.
Pe lângă consumul energetic, aparatele de aer condiționat utilizează agenți frigorifici puternici, precum hidrofluorocarburile, care au un impact negativ asupra mediului. Chiar și utilizarea energiei curate, precum cea solară, nu elimină problema eliberării de căldură în mediul urban. Sistemele de aer condiționat contribuie la efectul de insulă de căldură urbană, un fenomen prin care clădirile înalte și suprafețele construite precum asfaltul și betonul captează și re-emit căldura, ducând la temperaturi mai ridicate în orașe comparativ cu zonele rurale.
O altă strategie menționată în studii anterioare, cea a „acoperișurilor reci” – suprafețe vopsite în culori reflectorizante – ar putea, de asemenea, reduce temperatura aerului urban cu până la 0,8°C în perioade caniculare, conform unui studiu realizat în LONDRA. Adoptarea pe scară largă a acestor măsuri ar putea salva vieți și îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din zonele urbane afectate de căldura extremă.
Sursa: Antena 3
