Conform Economistul.ro: Autoritățile europene au înregistrat, în anul 2025, pierderi financiare semnificative în ceea ce privește colectarea taxelor vamale destinate bugetului Uniunii Europene. Deși numărul cazurilor de nereguli raportate a scăzut cu 13% față de media ultimilor cinci ani, ajungând la 4.390, valoarea totală a prejudiciilor estimate a crescut alarmant. Astfel, autoritățile au identificat nereguli în valoare de 824,7 milioane de euro, cu 26% peste media perioadei 2021-2025.
Prejudicii financiare în creștere, în ciuda scăderii numărului de cazuri
Această evoluție contrazice așteptările de reducere a fraudelor odată cu scăderea numărului de incidente. Valoarea medie a taxelor vamale afectate per caz a crescut considerabil, indicând o gravitație sporită a neregulilor identificate. Taxele vamale, o sursă directă de venit pentru bugetul UE, sunt colectate de statele membre la importul de bunuri din afara spațiului comunitar și ulterior transferate către Bruxelles, după deducerea costurilor de colectare.
Dintre cele 4.390 de cazuri raportate, 285 au fost clasificate oficial drept frauduloase, implicând o sumă de 85,4 milioane de euro. Deși numărul acestor cazuri frauduloase a scăzut cu 40% comparativ cu media ultimilor cinci ani, iar valoarea lor a scăzut cu 25%, valoarea medie per caz a fost mai mare, ajungând la aproximativ 299.500 de euro. Celelalte 4.105 cazuri, în valoare de 739,3 milioane de euro, nu au fost considerate fraudă, dar au reprezentat o creștere a valorii cu peste 36% față de media ultimilor cinci ani.
Categorii de nereguli și originea mărfurilor afectate
Principala cauză a impactului financiar major a constat în declararea incorectă a valorii mărfurilor. În categoria cazurilor frauduloase, 37 de astfel de nereguli au generat pierderi de 22,7 milioane de euro. De asemenea, declararea incorectă a originii sau a țării de expediere a dus la pierderi de 21 de milioane de euro în 44 de cazuri. Contrabanda cu bunuri sechestrate sau confiscate a fost, de asemenea, o metodă frecventă în cazurile frauduloase, cu 72 de incidente și 11,4 milioane de euro.
În categoria neregulilor neclasificate drept fraudă, declararea incorectă a valorii a fost cea mai problematică, cu 871 de cazuri și 398 de milioane de euro. Clasificarea sau descrierea greșită a bunurilor a fost, de asemenea, o problemă frecventă, afectând 1.765 de cazuri și generând pierderi de 156 de milioane de euro.
Țările de origine cele mai frecvent asociate cu neregulile vamale în 2025 au fost China, Statele Unite și India. Categoria de produse cea mai afectată din punct de vedere financiar a fost încălțămintea sport. Procedura vamală cel mai des vizată de nereguli a fost punerea în liberă circulație, unde s-au înregistrat 3.812 cazuri, totalizând 746,3 milioane de euro, adică 87% din numărul total de cazuri și 90% din valoarea financiară.
Rolul controalelor și eficiența recuperării
Serviciile antifraudă ale UE au identificat 37% din cazurile frauduloase, contribuind cu 74% la valoarea financiară recuperată. Pentru neregulile neclasificate drept fraudă, controalele post-eliberare au fost esențiale, detectând 51% din cazuri și 75% din valoarea implicată. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a formulat recomandări financiare în valoare de 351,1 milioane de euro pentru evitarea taxelor de import și măsuri preventive pentru alte 397,4 milioane de euro.
Rata totală de recuperare a taxelor vamale detectate în 2025 a fost de 77%. Pentru cazurile frauduloase, această rată a scăzut la 28%, în timp ce pentru neregulile nefrauduloase, rata a fost de 82%. Recuperarea sumelor poate dura ani de zile, iar în cazul în care operatorii economici nu pot acoperi datoriile, statele membre pot fi solicitate să compenseze bugetul UE.
Datele provin din cazurile raportate de statele membre prin sistemul european pentru resurse proprii tradiționale, cu data de referință 2 martie 2026.
Sursa: Economistul.ro
