Conform Playtech.ro: Prima problemă: găsirea unei găuri negre accesibile
Descoperirea unei găuri negre suficient de apropiate pentru o eventuală misiune spațială reprezintă primul obstacol major. Cea mai apropiată gaură neagră confirmată, Gaia BH1, se află la o distanță astronomică de 1.560 de ani-lumină. Această distanță face o astfel de călătorie, chiar și cu o sondă extrem de rapidă, impracticabilă într-un interval de timp rezonabil. Cercetătorii își pun speranțele în identificarea unor obiecte stelare similare mult mai aproape de Sistemul nostru Solar.
Modelele astrofizice actuale sugerează o populație vastă de găuri negre cu masă stelară în Calea Lactee, estimată la aproximativ 100 de milioane. Majoritatea acestora ar fi izolate, lipsite de stele însoțitoare de la care să absoarbă materie. Această izolare le face greu de detectat, deoarece nu emit suficientă radiație pentru a fi observate cu ușurință prin mijloacele actuale. Statistic, există posibilitatea ca o gaură neagră nedescoperită să se afle la o distanță considerabil mai mică, de doar 20 sau 25 de ani-lumină de Sistemul Solar.
O astfel de proximitate nu ar prezenta vreun pericol pentru Pământ, dar ar deschide posibilitatea unor misiuni interstelare realizabile pe durata vieții umane. Astronomii speră să detecteze astfel de obiecte atunci când acestea traversează nori de gaz din apropierea Sistemului Solar. Procesul de atracție a unei cantități mici de materie din acești nori ar genera radiații detectabile de telescoape. În prezent, Gaia BH1 rămâne cea mai apropiată gaură neagră confirmată de Terra.
O velă luminoasă pentru călătorii interstelare
O rachetă convențională este total inadecvată pentru a atinge vitezele necesare pentru călătoriile interstelare. Cantitățile uriașe de combustibil necesare și timpii de parcurs de mii de ani, chiar și pentru ținte relativ apropiate, elimină această opțiune. Soluția propusă de comunitatea științifică implică utilizarea unei vele propulsate de lumină.
Conceptul unei sonde interstelare se concentrează pe un dispozitiv de dimensiuni minuscule, cântărind aproximativ un gram. Acesta ar integra componente esențiale precum procesorul, instrumentele științifice, sistemul de navigație și echipamentul de comunicații. Acest „cip” ar fi atașat unei vele extrem de subțiri, fabricată dintr-un metamaterial dielectric avansat.
Accelerarea sondei s-ar realiza cu ajutorul unui sistem laser de mare putere. Acesta ar direcționa fascicule luminoase către velă, imprimând o viteză considerabilă dispozitivului. Calculele indică faptul că o astfel de sondă ar putea atinge o treime din viteza luminii în aproximativ 17 minute. După oprirea laserului, sonda și-ar continua traiectoria prin inerție, parcurgând distanțe interstelare într-un timp mult redus.
Sursa: Playtech.ro
