Conform Mediafax: Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează asupra unui impact sever al campaniei rusești de atacare a porturilor ucrainene de la Marea Neagră asupra exporturilor agricole ale Ucrainei. Conform datelor citate în evaluarea ISW, exporturile agricole ucrainene ar putea înregistra o scădere de 54% în sezonul 2026-2027 față de estimările anterioare, iar exporturile de grâu ar putea fi reduse cu 53%. În acest context, Ucraina caută rute alternative de export, inclusiv prin România, Slovacia și Ungaria.nnMinistrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a declarat pentru Reuters că peste 30 de milioane de tone de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă pe piețele internaționale dacă blocajul porturilor ucrainene continuă. Rutele alternative, pe Dunăre, calea ferată și transport rutier, pot prelua, chiar și la capacitate operațională maximă, doar aproximativ 50-55% din volumul lunar gestionat anterior de porturile de la Marea Neagră, estimat la circa șase milioane de tone.
Problema s-ar putea agrava în lunile următoare, capacitățile de depozitare a cerealelor din Ucraina ajungând la limită încă de la începutul lunii noiembrie 2026, dacă exporturile nu sunt accelerate.
România, poartă de ieșire pentru cerealele ucrainene
România a mai jucat rolul de „poartă de ieșire” pentru volume semnificative de cereale ucrainene în trecut. După invazia rusă din februarie 2022 și blocarea porturilor ucrainene, Portul Constanța, Dunărea, precum și rețelele feroviare și rutiere din România au devenit esențiale în cadrul „culoarelor de solidaritate” create pentru Ucraina.
Guvernul României a recunoscut, prin OUG 84/2023, că între martie 2022 și septembrie 2023, aproximativ 29 de milioane de tone de mărfuri agricole ucrainene au tranzitat România. Actul normativ menționa, de asemenea, că sistemul de tranzit a permis descărcarea unor cantități în România, unde prețurile cerealelor ucrainene erau atractive pentru cumpărători. Importanța României a rămas considerabilă și ulterior; în ianuarie 2024, din cele trei milioane de tone de cereale ucrainene care au circulat prin culoarele de solidaritate europene, circa 2,04 milioane de tone au tranzitat România, conform datelor prezentate la acea vreme de comisarul european pentru Transporturi. Cerealele ajung în țară pe Dunăre, cale ferată și rutier, fiind ulterior expediate către alte piețe, inclusiv prin Portul Constanța.
Tensiuni provocate de afuxul de produse agricole ucrainene
Fluxul de produse agricole din Ucraina a generat tensiuni puternice pe piața românească. În ianuarie 2024, fermierii și transportatorii români au organizat proteste care au perturbat accesul către frontiera cu Ucraina și drumurile către Portul Constanța. Printre nemulțumiri se numărau concurența produselor agricole ucrainene, care, potrivit agricultorilor, punea presiune asupra prețurilor de pe piața internă.
Problema nu a fost una izolată la nivelul României. Fermierii din mai multe state vecine Ucrainei au reclamat că eliminarea taxelor și facilitarea exporturilor ucrainene au condus la inundarea pieței europene cu produse mai ieftine. În acest context, Bruxelles-ul a anunțat ulterior controale suplimentare pentru a verifica respectarea regulilor de tranzit.
Autoritățile române au invocat explicit impactul asupra producătorilor autohtoni atunci când au introdus mecanismul de control. Guvernul arăta că procesatorii români s-au orientat spre materie primă ucraineană mai ieftină, în timp ce o parte dintre fermierii locali întâmpinau dificultăți în valorificarea propriilor producții.
Un nou val de exporturi ucrainene coincide cu o recoltă record în România
Situația din 2026 prezintă o particularitate importantă: Ucraina ar putea fi nevoită să redirecționeze cantități mari de cereale către România exact într-un an cu o producție agricolă excepțională pentru țara noastră. O analiză Argus realizată în vara anului 2026 estima că România ar putea atinge o recoltă de grâu de aproape 13,9 milioane de tone, ceea ce ar reprezenta cea mai mare producție din istorie dacă estimarea se confirmă. Condițiile climatice au fost deosebit de favorabile în regiunile estice și sud-estice, inclusiv în județele Constanța, Ialomița și Călărași. Evaluarea din iulie a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată, de asemenea, că sud-estul Europei a fost mai puțin afectat de valurile de căldură decât vestul continentului, iar efectele secetei din vestul României au fost mai reduse comparativ cu cele din Ungaria.
Sursa: Mediafax
