Conform Gândul: Rusia acuză România că sprijină militar Ucraina prin portul Giurgiulești din Republica Moldova, pe care l-ar fi transformat într-un „nod de tranzit” pentru livrări către armata ucraineană. Acuzațiile vin din partea lui Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al MAE rus, într-un interviu acordat agenției de presă TASS pe 9 august.
Acuzații de sprijin militar pentru Ucraina
Potrivit lui Pilipson, România ar fi achiziționat recent un pod care a fost transformat într-un centru de tranzit pentru diverse bunuri destinate Ucrainei, inclusiv materiale pentru forțele armate. Oficialul rus sugerează că acest lucru indică implicarea directă a României în acordarea de sprijin militar și logistic regimului de la Kiev.
Aceste afirmații apar în contextul în care România a devenit proprietara operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, un punct strategic pentru comerțul Republicii Moldova. Bucureștiul a prezentat achiziția ca pe un pas către „reunificarea economică” și a anunțat utilizarea portului în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Îndoieli privind scopurile reale ale utilizării portului
Pilipson ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat, având în vedere acuzațiile de sprijin militar. El susține că portul ar fi transformat de mult timp într-un punct de tranzit pentru livrări către Ucraina, inclusiv pentru necesitățile forțelor armate.
Campanie de influențare și identitate națională
Directorul MAE rus comentează și discuțiile din spațiul mediatic românesc despre unirea cu Republica Moldova. El consideră că promovarea acestei teme face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru o eventuală „unire”.
Pilipson citează rezultatele ultimului recensământ al populației din Republica Moldova, conform căruia 76,7% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români, sugerând că majoritatea populației nu dorește să renunțe la identitatea națională sau la statalitate. El respinge cercetările sociologice din România care ar indica o creștere a susținătorilor unirii.
Impactul sancțiunilor UE
Oficialul rus menționează, de asemenea, consecințele tot mai resimțite ale politicii considerate ostile antirusești de către statele Uniunii Europene, inclusiv în contextul sancțiunilor. El subliniază caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de UE, afirmând că acestea nu pot influența cursul politicii externe a Rusiei.
Aceste declarații adaugă o nouă dimensiune tensiunilor geopolitice din regiune, punând accent pe rolul strategic al portului Giurgiulești și pe acuzațiile reciproce între Rusia și România în contextul conflictului din Ucraina.
Sursa: Gândul
