Conform Economistul.ro: România, printre codașii UE la cumpărarea de bilete online
Aproape un sfert dintre europeni, mai exact 26,8%, au achiziționat online bilete pentru diverse evenimente în anul 2025, înregistrând o creștere față de procentul de 23% din anul anterior. Cu toate acestea, Uniunea Europeană prezintă diferențe notabile între statele membre, România situându-se pe penultimul loc în acest clasament, cu doar 12,6% din populație care a optat pentru cumpărarea digitală de bilete. Doar Bulgaria înregistrează un procentaj mai mic, de 11,4%.
Discrepanțe majore între statele UE și mediul urban/rural
Datele Eurostat, colectate în cadrul sondajului anual privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, relevă că Irlanda conduce detașat în topul achizițiilor online de bilete, cu un procentaj de 51,5% din populație. Aceasta este urmată de Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%). La polul opus, alături de România și Bulgaria, se află Italia, cu 14,2%.
Analiza extinsă a Eurostat, care ia în considerare doar utilizatorii de internet, confirmă această tendință. În rândul acestora, 29% au cumpărat bilete online la nivel european. Irlanda ajunge la aproximativ 52%, în timp ce Țările de Jos și Danemarca se apropie de 48%. Opt alte state membre depășesc o treime din utilizatorii de internet în acest sens, incluzând Finlanda, Grecia, Cehia, Estonia, Cipru, Suedia, Luxemburg și Germania.
Mediul urban continuă să favorizeze achizițiile online, 34% dintre utilizatorii de internet din orașe cumpărând bilete, comparativ cu 23% din mediul rural. Acest decalaj de 11 puncte procentuale este parțial atribuit accesului mai bun la activități culturale și conexiunilor rapide la internet în zonele urbane, deși densitatea ofertelor culturale joacă, de asemenea, un rol important.
Piața culturală digitală: abonamentele, în continuare dominante
Achizițiile online de bilete reprezintă doar o parte dintr-o piață culturală digitală mai largă. În 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din UE au achiziționat cel puțin un serviciu cultural online, echivalând cu 37% din populația totală. Abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisii sportive rămân cele mai populare, cu 33% dintre utilizatorii de internet având un astfel de serviciu.
Biletele pentru evenimente ocupă poziția a doua, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical, cu 23%. Streamingul de jocuri este mai puțin răspândit (6%), în timp ce achiziția directă de jocuri digitale este mai preferată (12%). În comparație, cumpărarea de cărți fizice (16%) depășește achiziția de e-book-uri sau audiobooks (9%), în timp ce pentru muzică și video, formatul digital este mai accesat decât suporturile fizice.
Datele Eurostat arată că 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat internetul în cele trei luni anterioare sondajului din 2025. Lectura știrilor online a atins 71% dintre utilizatori, urmând vizionarea de conținut video (79%), ascultarea de muzică (65%) și jocurile online (34%).
Nivelul de educație influențează, de asemenea, comportamentul digital. Persoanele cu un nivel ridicat de educație folosesc internetul mai des pentru știri online (83%), streaming video (86%) și muzică (74%), în timp ce jocurile sunt mai populare în rândul celor cu un nivel mai redus de educație formală.
Inteligența artificială generativă, în ascensiune
Un alt aspect analizat de Eurostat este utilizarea inteligenței artificiale generative. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au folosit astfel de instrumente. Procentajul ajunge la 65% în rândul tinerilor (16-24 de ani) și scade drastic la 8% pentru persoanele între 65 și 74 de ani. Studenții înregistrează cea mai ridicată rată de utilizare, de 72%. România se situează pe ultimul loc în UE la acest capitol, cu doar 19% din utilizatorii de internet care au folosit inteligență artificială generativă.
Este important de menționat că aceste cifre reflectă metoda de achiziție și nu numărul total de evenimente la care participă o persoană. Sondajul nu cuantifică valoarea cheltuielilor sau numărul de bilete achiziționate, fiecare cumpărător fiind inclus în aceeași categorie, indiferent de frecvența sau volumul achizițiilor.
Sursa: Economistul.ro
