Conform StartupCafe: România se află într-o poziție avantajoasă în fața celei mai severe veri agricole din Europa din ultimii ani, deținând apă în sol acolo unde contează cel mai mult și anticipând o recoltă de cereale peste medie. Această situație vine într-un moment în care o mare parte a continentului se confruntă cu deficit, conform unei analize Frames, transmisă StartupCafe.ro.
Pe fondul valurilor de caniculă, secetei și incendiilor, agricultura europeană a suferit pierderi asimetrice. Comisia Europeană și-a redus prognozele pentru floarea-soarelui cu 7%, pentru porumb cu 6%, iar pentru cartofi și soia cu aproximativ 3%. Buletinul MARS subliniază că culturile de toamnă, precum grâul, orzul și rapița, au fost mai puțin afectate, temperaturile ridicate grăbind maturarea și recoltarea.
Totuși, culturile de primăvară au fost lovite simultan de temperaturi extreme și deficit hidric accentuat în etapele critice de înflorire și formare a producției. Astfel, randamentul mediu la cereale în UE este estimat la 5,4 tone/hectar, cu 4% sub prognoza anterioară și 1% sub media ultimilor cinci ani.
Cazurile extreme scot în evidență gravitatea situației. În Spania, Ministerul Agriculturii anticipează o scădere a recoltei de cereale de la 24 de milioane de tone la puțin peste 18,5 milioane, estimare făcută înainte ca incendiile să-și facă simțite efectele. Franța, un producător major european, se pregătește pentru cea mai slabă recoltă de porumb din ultimele decenii, iar estimarea pentru întreaga Uniune Europeană a fost redusă la 52,7 milioane de tone. În sectorul horticulturii, pierderile sunt deja cuantificate la zeci de milioane de euro, cu producții înjumătățite pentru anumite culturi din lipsa ploilor.
Agricultura românească: șanse și provocări
Potrivit analizei Frames, România este printre puținele state care ar putea înregistra rezultate mai bune decât în anii precedenți, însă media națională maschează un contrast regional sever. Rezerva de apă din sol este satisfăcătoare în Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania. În schimb, seceta pedologică persistă în Banat, Crișana, Maramureș și local în Dobrogea, Muntenia și Moldova, creând două agriculturi diferite în același an.
La porumb, estimările indică o recoltă de aproximativ 8,2 milioane de tone, România devenind o veste bună pentru piața europeană de profil. În privința grâului, cifrele publice sunt contradictorii și necesită prudență.
Cu toate acestea, nu totul este uniform pozitiv. Raportul MARS arată că deficitul de apă din sol s-a accentuat în multe regiuni ale României, ducând la reducerea estimărilor pentru porumb, floarea-soarelui și soia – culturi a căror recoltă se decide în August-Septembrie.
Impactul asupra prețurilor la raft
Efectele crizelor agricole europene asupra prețurilor la raft nu vor fi resimțite imediat, ci mai degrabă în 2027. Punctul de plecare este un nivel scăzut al inflației alimentare în zona Euro, susținut de recolta bună de cereale din 2025.
Deutsche Bank estimează că șocul pe piețele de mărfuri ar putea majora prețurile alimentelor cu aproximativ 0,8% în zona Euro în următorul an, o presiune graduală, nu un salt spectaculos. Costurile de producție, precum irigațiile suplimentare, energia și primele de asigurare, devin factori mai importanți decât volumele pierdute.
De ce recolta bună nu garantează prețuri mici
România, ca piață deschisă într-o piață unică, vinde grâul la paritate cu cotația internațională. Când țări precum Franța și Spania au deficit, cererea se deplasează către bazinul Mării Negre, ceea ce duce la creșterea prețului intern, în beneficiul fermierilor, dar neutru spre negativ pentru consumatori.
Exportăm grâu și importăm biscuiți, exportăm floarea-soarelui și importăm ulei, exportăm porumb furajer și importăm carne. Legumele proaspete, uleiul de măsline și fructele de contrasezon provin în mare parte din țări afectate de caniculă, domenii în care recolta de cereale nu oferă amortizare.
Logistica și energia reprezintă alte canale prin care seceta influențează prețurile. Nivelul scăzut al Dunării scumpește transportul fluvial al cerealelor, iar afectarea producției hidroenergetice se reflectă în factura de energie a procesatorilor și comercianților.
„România intră în această criză europeană cu un atu autentic. Are ce vinde, într-un moment în care Europa are nevoie să cumpere, iar poziția sa pe piața regională a cerealelor se consolidează. Beneficiul se va vedea în veniturile fermierilor, în volumele de export și în balanța comercială”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
„Nu se va vedea, însă, în prețurile de la raft. Pentru consumatorul român, presiunea vine din trei direcții pe care producția internă nu le poate contracara: importurile de legume, fructe și uleiuri din zonele calamitate, costurile de producție în creștere pe întreaga filieră europeană și scumpirea logisticii. Efectul concret se va resimți mai degrabă din iarnă spre 2027, gradual, nu ca un șoc de preț”, a mai adăugat acesta.
Situația actuală ridică întrebarea structurală despre dependența României de norocul meteorologic, în absența unor investiții susținute în irigații funcționale, asigurări agricole și capacitate de procesare internă. Avantajul conjunctural din 2026 ar putea fi pierdut într-un an secetos ulterior, lăsând țara fără recoltă și cu o industrie alimentară fragilă.
Sursa: StartupCafe
