Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legea Ungariei care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale și identității de gen încalcă legislația europeană. Reacția Parlamentului European la această hotărâre subliniază importanța respectării drepturilor comunității LGBTIQ+ și arată implicațiile mai largi ale deciziei pentru valorile Uniunii Europene.
O victorie pentru drepturile LGBTIQ+
Deputata europeană Tineke Strik, raportoarea Parlamentului pentru procedura articolului 7 privind Ungaria, a salutat decizia, afirmând că aceasta recunoaște stigmatizarea, intimidarea și încălcările de drepturi suferite de comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria. Strik a subliniat că noul guvern ungar are acum obligația de a aplica hotărârea și de a restaura pe deplin drepturile acestei comunități. Orice soluție mai puțin amplă ar afecta credibilitatea reformelor.
Parlamentul European a cerut noului guvern ungar să respecte această hotărâre. Reacția instituției arată că prioritatea este aplicarea deciziei și restabilirea drepturilor comunității LGBTIQ+. Cazul vizează legea din 2021, prin care Ungaria a restricționat difuzarea anumitor materiale către minori.
Implicații pentru valorile europene
Hotărârea CJUE are consecințe dincolo de cazul Ungariei. Aceasta clarifică faptul că valorile Uniunii, consacrate în articolul 2 din Tratatul UE, pot fi apărate nu doar prin mecanisme politice, ci și judecate în fața Curții. Eurodeputații cer Comisiei Europene să continue să utilizeze această cale ori de câte ori apar încălcări grave și sistematice ale valorilor fundamentale ale Uniunii.
Legea ungară din 2021 restricționa difuzarea de materiale care încurajează sau descriu ceea ce legea numește abatere de la identitatea de gen atribuită la naștere, schimbarea de sex sau relațiile între persoane de același sex, pentru persoanele sub 18 ani. Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE, considerând că legislația încalcă regulile pieței interne, drepturile fundamentale și valorile Uniunii Europene. Parlamentul European s-a alăturat cauzei în 2023, în apărarea drepturilor LGBTQ+ și a libertăților fundamentale.
Contextul mai larg al disputei
Parlamentul European consideră verdictul drept un reper în confruntarea dintre ordinea juridică a Uniunii și legislațiile naționale considerate incompatibile cu drepturile fundamentale și cu valorile prevăzute în tratate. Hotărârea este relevantă nu doar pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+ în Ungaria, ci și pentru modul în care instrumentele politice și cele judiciare ale Uniunii apără valorile sale.
Procedura articolului 7 privind Ungaria, inițiată în 2018, rămâne cadrul politic mai larg în care sunt analizate aceste evoluții. Diversitatea și nediscriminarea sunt valori fundamentale pentru Parlamentul European și sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
