Conform Gândul: Debite alarmant de scăzute pe cursurile de apă din România
Cursurile de apă din țară se confruntă cu debite reduse în această perioadă, înregistrând valori considerabil sub mediile multianuale lunare. Situația este deosebit de gravă în sudul țării, unde râurile prezintă debite cuprinse între 30% și 50% din valorile normale pentru această perioadă. Această scădere accentuată a nivelului apei afectează numeroase regiuni, generând îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă și la ecosistemele acvatice.
Oltețul, un exemplu elocvent al secetei
Unul dintre cele mai afectate cursuri de apă este râul Olteț, un important afluent al râului Olt. Oltețul traversează mai multe județe și străbate localități din județul Olt, unde nivelul apei a scăzut dramatic. Viceprimarul comunei Fălcoiu, Ilie Oncică, descrie situația: „Oltețul a dispărut pur și simplu. Aici, unde se varsă în Olt, abia se mai vede ca și când ar fi un pârâu”. În multe zone, râul Olteț s-a transformat într-un pârâiaș firav sau este acoperit de vegetație, un semn alarmant al deficitului hidrologic.
Jiu și Dunărea, de asemenea afectate
Problema secetei nu se limitează la Olteț. Și în județul Dolj, nivelul apei râului Jiu scade zilnic. Pe albia râului au apărut numeroase insule de nisip, iar porțiuni întinse pot fi traversate la pas, apa ajungând abia până la gleznă. Situația este similară și în Corabia, județul Olt, unde Dunărea a atins un nivel extrem de scăzut. În anumite zone, oamenii pot traversa albia pe jos. Ambarcațiunile nu mai pot accesa portul turistic din cauza nivelului redus al apei.
Debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, o valoare alarmantă care subliniază amploarea fenomenului de secetă care afectează regiunea. Autoritățile locale din Olt menționează că astfel de situații, în care râul Olteț aproape secătuiește, sunt recurente, însă amploarea din acest an este deosebit de îngrijorătoare. Localnicii se adaptează la realitatea unui fir de apă abia vizibil.
Cauze și posibile consecințe
Scăderea nivelului râurilor este cauzată, în principal, de lipsa precipitațiilor din ultimele luni și de temperaturile ridicate care favorizează evaporarea. Deficitul hidrologic pe termen lung poate avea consecințe multiple, de la probleme în agricultură și aprovizionarea cu apă potabilă, până la afectarea ecosistemelor acvatice și a biodiversității. De asemenea, transportul naval pe Dunăre poate fi afectat, generând pierderi economice.
Specialiștii avertizează că, în contextul schimbărilor climatice, astfel de fenomene extreme ar putea deveni mai frecvente și mai intense în viitor. Gestionarea durabilă a resurselor de apă și adaptarea la condițiile climatice în schimbare devin priorități tot mai stringente pentru autorități și pentru comunități.
Sursa: Gândul
