Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze legea care permite scoaterea unor terenuri din arii naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins o obiecție de neconstituționalitate pe această lege, considerând-o conformă cu legea fundamentală în raport cu criticile analizate.
Fundația legislativă, sub semnul întrebării
Legea, transmisă spre promulgare în octombrie 2025, modifică prevederile Ordonanței de Urgență 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Aceasta permite autorității centrale de mediu să modifice limitele ariilor protejate prin scoaterea unor suprafețe, dacă acestea aveau aprobate obiective de investiții pentru amenajări hidroenergetice înainte de 29 iunie 2007, proiectele fiind fie în curs de execuție, fie demarate anterior datei respective.
De asemenea, legea modifică Legea 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului, exceptând de la această evaluare proiectele legate de apărarea și securitatea națională desemnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și lucrările de mentenanță sau retehnologizare a capacităților energetice existente în arii protejate.
Președintele Iohannis a formulat o obiecție de neconstituționalitate în noiembrie 2025, invocând lipsa unei evaluări adecvate de impact, a justificării lipsei alternativelor și a măsurilor compensatorii pentru proiectele hidroenergetice, precum și o exceptare generală și necondiționată de la evaluarea de mediu pentru proiectele desemnate de CSAT. De asemenea, a semnalat o posibilă încălcare a principiului bicameralismului, prin diferențe substanțiale între forma adoptată de Camera Deputaților și cea respinsă de Senat, fără dezbatere corespunzătoare.
Reanaliza necesară în lumina evoluțiilor legislative
Curtea Constituțională a respins obiecția în 2026, considerând legea constituțională. Totuși, Administrația Prezidențială subliniază că această constatare nu epuizează analiza pe care Parlamentul trebuie să o efectueze în cadrul reexaminării. Președintele consideră că este necesară o evaluare actuală a oportunității și eficienței soluțiilor legislative, ținând cont de evoluțiile intervenite.
Fundația inițială a legii, bazată pe creșterea prețurilor la energie din 2021, nu a fost actualizată pentru a reflecta situația de la momentul adoptării legii în 2025, și ulterior, la momentul reexaminării în 2026. Simplul fapt că un obiectiv a fost aprobat înainte de 2007 nu garantează fezabilitatea, utilitatea energetică sau sustenabilitatea economică actuală a proiectului.
Mai mult, legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, a stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor sau a capacității suplimentare ce poate fi pusă în funcțiune. Derogările din domeniul protecției mediului nu sunt circumscrise unei situații excepționale temporare și nici nu au un termen de aplicare, ridicând probleme de permanență și potențială reactivare a unor proiecte vechi.
Coerența legislativă, un deziderat
Evoluția procedurii legislative a fost marcată de respingeri, puncte de vedere negative și modificări substanțiale, ridicând semne de întrebare asupra oportunității soluției legislative. În același timp, problematica finalizării unor amenajări hidroenergetice este deja reglementată prin acte normative speciale, cum ar fi Ordonanța de Urgență 175/2022.
Totodată, cadrul normativ privind protecția biodiversității a fost modificat prin Ordonanța de Urgență 25/2026, introducând regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate. Legea supusă reexaminării nu clarifică raportul dintre scoaterea suprafețelor din arii protejate și eventuala includere a acestora în zone prioritare. Această suprapunere de regimuri speciale, insuficient coordonate, riscă să genereze incertitudine, competențe concurente și litigii. Președintele consideră că se impune o analiză a oportunității unui cadru legislativ unitar, care să individualizeze proiectele, să stabilească proceduri clare și garanții unitare pentru protecția mediului.
Parlamentul este chemat să reanalizeze nu doar redactarea legii, ci însăși oportunitatea menținerii soluției legislative, având în vedere că fundamentarea inițială nu mai reflectă situația actuală, iar cadrul normativ s-a modificat semnificativ.
Sursa: Digi24
