Conform Mediafax: Sindromul alfa-gal: Alergia misterioasă declanșată de căpușe
O afecțiune devenită tot mai prezentă în ultimele aproximativ 15 ani, sindromul alfa-gal, îi determină pe cei afectați să reacționeze sever la consumul de carne de mamifere, inclusiv vită, porc sau miel. Spre deosebire de alte boli transmise de insecte, această alergie complexă nu este cauzată de bacterii sau viruși, ci de o reacție a sistemului imunitar la o moleculă de zahăr specifică.
Molecula de alfa-gal, prezentă în carnea majorității mamiferelor, dar absentă la oameni și alte primate, ajunge în organism prin saliva anumitor specii de căpușe, care o injectează direct în sânge în timpul mușcăturii. Odată introdusă, această moleculă declanșează producția de anticorpi de către sistemul imunitar. Consumul ulterior de carne roșie, și uneori chiar de produse lactate, poate duce la apariția unor reacții alergice întârziate, manifestându-se la câteva ore după masă.
Cum se manifestă reacția organismului
„Pielea este o cale excelentă pentru declanșarea unui răspuns alergic”, explică dr. Scott Commins, un cercetător dedicat studiului sindromului alfa-gal la Universitatea din Carolina de Nord. El subliniază că, în mod normal, organismul nu reacționează în acest fel la ingestia obișnuită a moleculei prin alimentație.
Simptomele sindromului alfa-gal pot varia de la urticarie și mâncărimi intense, la amețeli, umflarea buzelor sau a gâtului, și dificultăți de respirație. Problemele digestive, precum greața, vărsăturile și diareea, sunt de asemenea frecvente. În cazurile cele mai severe, reacțiile pot degenera rapid spre un șoc anafilactic, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Diagnosticul: mai mult decât o simplă analiză
Numărul cazurilor diagnosticate de sindrom alfa-gal este în continuă creștere, atribuit atât unei conștientizări sporite asupra afecțiunii, cât și extinderii habitatului unor specii de căpușe purtătoare. Un studiu realizat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, publicat în 2023, a estimat că aproximativ 450.000 de americani ar putea suferi de această alergie.
„Cred că o parte din explicație este că tot mai mulți oameni au aflat despre acest sindrom și sunt atenți la simptome”, a declarat Maria Diuk-Wasser, o cercetătoare de la Universitatea Columbia, specializată în bolile transmise de căpușe.
Stabilirea diagnosticului implică o analiză atentă a simptomelor, a istoricului de expunere potențială la căpușe și a rezultatelor unui test de sânge specific, care detectează prezența anticorpilor alfa-gal. Cu toate acestea, medicii avertizează că interpretarea acestor teste necesită prudență. „Testul de sânge este foarte util, dar nu te poți baza doar pe el pentru diagnostic. Ai nevoie și de simptomele clinice”, a precizat dr. Commins.
Managementul și prevenția
Tratamentul pentru sindromul alfa-gal se concentrează în principal pe evitarea consumului de carne provenită de la mamifere. În anumite situații, pacienții pot fi nevoiți să renunțe și la produsele lactate sau la alimentele care conțin gelatină. Cei care prezintă reacții severe sunt sfătuiți să aibă întotdeauna la îndemână un auto-injector cu epinefrină pentru situații de urgență.
În urmă cu doi ani, autoritățile din SUA au aprobat utilizarea medicamentului injectabil Xolair pentru tratarea mai multor alergii alimentare, inclusiv a sindromului alfa-gal. Deși nu reprezintă un remediu, acesta poate diminua severitatea reacțiilor alergice declanșate accidental.
Există cazuri în care alergiile pot dispărea sau se pot diminua în intensitate în timp, însă recomandarea specialiștilor rămâne fermă: evitarea pe cât posibil a noilor mușcături de căpușă este esențială pentru managementul pe termen lung al acestei afecțiuni.
Sursa: Mediafax
