Melcul vampir mediteranean, o creatură timidă cu obiceiuri hematofage, este candidatul Italiei pentru premiul „Molusca Anului”, un concurs științific global organizat de Muzeul de Istorie Naturală din Frankfurt și Unitas Malacologica. Specia, Cumia intertexta, nu depășește 3 centimetri și are o strategie de hrănire inedită pentru un gastropod, hrănindu-se cu sângele peștilor în timp ce aceștia dorm. Câștigătorul va fi ales prin vot public online, iar melcul vampir concurează cu alte specii de moluște din întreaga lume.
Un vânător nocturn cu o trompă specializată
Melcul vampir mediteranean folosește un simț olfactiv extrem de dezvoltat pentru a localiza peștii adormiți pe fundul mării. Odată ce își găsește prada, melcul utilizează o trompă flexibilă, de zece ori mai lungă decât cochilia sa, dotată cu denticule minuscule. Acestea îi permit să se ancoreze de pielea peștelui și să creeze o mică fisură, prin care extrage sângele.
După ce se hrănește, melcul se retrage, lăsând peștele amețit, dar viu. Specia face parte din familia Colubrariidae, majoritatea membrilor acesteia fiind hematofagi. Aceste moluște trăiesc în ape puțin adânci, ascunzându-se în timpul zilei și devenind active noaptea. Peștii papagal par a fi victimele lor preferate, datorită obiceiului acestora de a se refugia în același loc în fiecare noapte.
Potențialul medical al toxinelor din melcul vampir
Melcul vampir produce o serie de toxine cu efecte diverse. Acestea includ proteine cu acțiune citolitică, care facilitează accesul la vasele de sânge, enzime care cresc tensiunea arterială a peștelui și neurotoxine care îl anestezează. De asemenea, secretă peptide anticoagulante și antiplachetare, care mențin sângele fluid.
Cercetătorii studiază aceste molecule bioactive pentru a dezvolta noi medicamente. Cunoașterea genomului acestei specii este esențială pentru progresul cercetării, oferind informații despre variabilitatea genetică necesară pentru producerea compușilor bioactivi. Se consideră că Cumia intertexta reprezintă o specie model pentru venomică, un domeniu care studiază veninurile și sistemele de venin din natură.
Oportunități de cercetare și importanța bioprospectării
Cercetarea asupra peștilor marini sugători de sânge este deosebit de interesantă datorită mecanismelor eficiente de coagulare ale peștilor, care contracarează riscul sângerării în mediul acvatic. Această cercetare are un potențial considerabil în bioprospectare, valorificând milioane de ani de evoluție prin selecție naturală. Astfel, organismele veninoase au dezvoltat compuși bioactivi puternici, specifici țintelor lor moleculare.
Echipa de cercetători, condusă de Maria Vittoria Modica de la Stația Zoologică Anton Dohrn din Napoli, a găsit exemplare de Cumia intertexta în apele din apropierea orașului Porto Cesareo, în Puglia.
