Conform Descopera: Diversitatea legumelor, o necesitate pentru sănătatea globală
Oamenii consumă, în medie, cu 40% mai puține legume decât cantitatea recomandată zilnic, un deficit care contribuie semnificativ la apariția bolilor la nivel mondial. Concomitent, se înregistrează o scădere drastică a varietăților de legume cultivate, punând în pericol nu doar sănătatea umană, ci și sustenabilitatea sistemelor alimentare și a planetei. Un nou raport internațional, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), subliniază urgența adoptării unei abordări bazate pe biodiversitatea legumicolă pentru a contracara aceste tendințe negative.
Cercetătorul în agricultură Maarten van Zonneveld, de la World Vegetable Center și coordonator al studiului, afirmă că soluția nu constă în simpla cultivare a mai multor legume, ci în diversificarea tipurilor de legume pe care le producem și consumăm. Deficitul de legume în alimentația globală este considerat unul dintre primii cinci factori de risc alimentari. Adesea, în condiții de constrângere economică, legumele sunt primele eliminate de pe lista de cumpărături, iar fermierii le percep ca pe o investiție cu risc economic sporit, din cauza termenului scurt de valabilitate.
Consecințele pierderii diversității agricole
Înainte de era industrializării agriculturii, varietatea plantelor cultivate era mult mai bogată. De exemplu, în timp ce la nivel global există peste 4.000 de varietăți de cartofi, în Statele Unite ale Americii doar un număr restrâns, între 5 și 8, sunt utilizate pe scară largă. Procesele de selecție artificială, monoculturile și modificările genetice au dus la o reducere drastică a diversității legumelor care ajung pe mesele noastre.
O evaluare realizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) indică faptul că aproximativ 24% dintre rudele sălbatice ale legumelor analizate sunt în pericol de dispariție. Pierderea acestei diversități genetice se traduce printr-o diminuare a aportului de micronutrienți esențiali și prin reducerea capacității culturilor de a se adapta la condițiile de mediu tot mai imprevizibile, accentuate de schimbările climatice.
În timp ce specii precum salata, ceapa și roșiile au devenit culturi globale, numeroase alte legume, recunoscute pentru densitatea lor nutritivă și rezistența la medii dificile, rămân neglijate de politicile alimentare actuale. Acest lucru accentuează vulnerabilitatea sistemelor noastre de aprovizionare cu alimente.
Propuneri pentru diversificarea consumului de legume
Pentru a inversa această tendință, cercetătorii propun ca punct de plecare introducerea și promovarea a patru legume considerate deosebit de valoroase. Prima este planta păianjen (Spider plant), o legumă cu frunze verzi originară din Africa, remarcată pentru rezistența sa excepțională la schimbările climatice și pentru bogăția de nutrienți.
Urmează varza alunecoasă (Slippery cabbage), extrem de populară în regiunea Pacificului, cu un potențial semnificativ de a îmbunătăți nutriția femeilor și copiilor. A treia legumă recomandată este castravetele amar (Bitter gourd), apreciat în Asia și Caraibe, rezistent la variațiile climatice și cu numeroase varietăți sălbatice, utile în special în regiunile tropicale.
Ultima legumă din lista propusă este dovleacul. Deși binecunoscut, dovleacul este tolerat de secetă și căldură, este bogat în beta-caroten, iar resursele sale genetice rămân slab conservate și subutilizate, conform informațiilor publicate de ScienceAlert.
La nivel individual, sprijinirea biodiversității legumicole poate fi realizată prin căutarea activă a varietăților tradiționale pentru cultivare în grădinile personale, colectarea propriilor semințe și achiziționarea de produse de la piețele locale și de la producătorii independenți. Această abordare contribuie la menținerea varietății și la asigurarea unui aport nutritiv mai bogat și mai sustenabil.
Sursa: Descopera
