Conform Digi24: Instanța de judecată a decis prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu, într-un dosar complex în care este acuzat de înșelăciune. Deciziile judecătorilor au părut contradictorii pe parcurs, cu trei mandate de arestare respinsă și alte trei confirmate. Cu toate acestea, un element central a rămas constant: suspiciunea rezonabilă, generată de probele administrate de DIICOT, că Georgescu ar fi comis faptele de care este acuzat.
Această suspiciune rezonabilă, confirmată de toate instanțele care au analizat dosarul, reprezintă premisa obligatorie pentru luarea măsurii arestării preventive, conform Codului de procedură penală. Legea stipulează clar că arestul preventiv poate fi dispus doar dacă există probe care să susțină, cu un grad de probabilitate suficient, implicarea inculpatului în infracțiunile reținute.
Diferențe de opinie privind necesitatea arestului
Controversele au apărut în evaluarea celorlalte condiții prevăzute de lege pentru arestul preventiv. Tribunalul București a respins inițial arestarea preventivă, considerând că pericolul social s-a diminuat odată cu trecerea timpului și că urmărirea penală s-a desfășurat eficient și cu inculpatul în stare de libertate. De asemenea, judecătorii de la Tribunal au considerat că probele privind intenția de fugă în Italia nu erau suficiente pentru a justifica arestul.
În contrast, Curtea de Apel București a considerat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și că măsura controlului judiciar ar fi insuficientă. Instanța de apel a invocat faptul că probele DIICOT privind intenția de a fugi în Italia subliniau un caracter actual al acestor intenții, justificând astfel necesitatea privării de libertate. Aceste decizii contradictorii au fost luate, în unele cazuri, în complet de divergență, subliniind complexitatea analizei.
Acuzații noi și menținerea în arest
Ulterior, odată cu expirarea termenului de arest preventiv, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire, invocând diminuarea pericolului și proporționalitatea măsurii. Judecătorul a considerat că nici Călin Georgescu, nici un alt inculpat, Rusen, nu au încercat să se sustragă urmăririi penale sau să influențeze probațiunea.
DIICOT a venit însă cu noi acuzații, susținând că inculpații ar fi încercat să distrugă mijloacele de supraveghere tehnică instalate în locuința lui Călin Georgescu. În acest context, Tribunalul București a apreciat că nu existau elemente de fapt minime care să susțină aceste noi infracțiuni, considerând măsura arestului preventiv disproporționată.
Cu toate acestea, Curtea de Apel București a infirmat din nou decizia Tribunalului, dispunând prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu. Motivarea completului de la Curtea de Apel, care a decis menținerea arestului preventiv, nu a fost încă publicată, însă decizia finală a consacrat continuarea privării de libertate a fostului candidat la prezidențiale.
Sursa: Digi24
