Germania, în fața provocărilor din relația cu China. Majoritatea susținătorilor coaliției de guvernare consideră Beijingul un rival sau adversar, indică un sondaj recent realizat la nivel european.
Scepticism crescând față de Beijing
Potrivit unui amplu sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR), 60% dintre susținătorii partidelor CDU/CSU și SPD, aflate la guvernare în Germania, percep China drept un rival sau chiar un adversar. Această cifră plasează Germania în fruntea celor 15 țări europene incluse în cercetare în ceea ce privește nivelul de scepticism față de Beijing. Situația este contrastantă cu cea din sudul Europei, unde, în Italia, 56% dintre respondenți consideră China un partener necesar sau aliat, iar în Spania, acest procent ajunge la 65%. Publicul francez pare să fie cel mai apropiat de poziția germană, manifestând, de asemenea, reticență față de China. Sondajul a fost realizat în mai 2026 și a inclus peste 19.000 de respondenți din Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit.
Industria auto, în prima linie a presiunii
Aceste percepții publice vin pe fondul unor presiuni economice tot mai mari asupra politicii germane față de China. Analiza ECFR sugerează că reticența decidenților de la Berlin a limitat, până acum, sprijinul Germaniei pentru măsuri comerciale europene mai ferme. În timp ce țări precum Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut Comisiei Europene acțiuni mai energice și utilizarea rapidă a instrumentelor de apărare comercială, Germania a preferat să mențină relații economice strânse cu Beijingul. Totuși, poziția Berlinului pare să se modifice, autorii analizei observând că Germania nu mai blochează o abordare europeană mai fermă și acceptă, prudent, inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile europene.
Industria prelucrătoare germană a înregistrat pierderi semnificative în ultimii ani, cu aproximativ 420.000 de locuri de muncă pierdute între 2019 și 2025, iar tendința continuă cu o medie de 10.000 de posturi eliminate lunar. Sectorul auto este considerat cel mai expus, producătorii germani confruntându-se nu doar cu pierderea cotelor de piață în China, ci și cu concurența tot mai acerbă a companiilor chineze pe piețele internaționale, inclusiv în Europa. Această dinamică modifică relația tradițională dintre politica industrială germană și China, care a fost, timp de mulți ani, bazată pe accesul la piața chineză și integrarea lanțurilor de producție. Creșterea capacităților industriale chineze în sectoare cheie precum automobilele electrice și tehnologiile energetice a adăugat problema dependențelor în dezbaterea economică.
Tranziția energetică, o oportunitate pentru independență
Percepția publică din Germania susține, în paralel, tranziția energetică. 57% dintre germanii intervievați își exprimă susținerea pentru investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. La nivelul celor 15 țări analizate de ECFR, acest sprijin ajunge la 61%. Autorii analizei subliniază că aceste date indică posibilitatea combinării tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi. Aceasta ar presupune susținerea capacităților industriale europene în domenii precum energia eoliană și producția de baterii, în paralel cu investițiile necesare electrificării. Dezvoltarea industriei europene ar putea limita apariția unor noi dependențe față de China în sectoarele create de tranziția energetică.
Cu toate acestea, analiza ECFR nu implică o susținere automată a unor măsuri comerciale specifice, precum tarife sau restricții, din partea publicului. Nici calificarea Chinei drept rival sau adversar nu înseamnă neapărat o dorință de întrerupere a relațiilor economice. Germania și China rămân interconectate prin fluxuri comerciale, investiții și lanțuri industriale, iar o separare rapidă ar genera costuri semnificative. Dezbaterea europeană se concentrează, în prezent, pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice, mai degrabă decât pe o separare completă a celor două economii, prin protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene.
Pe lângă presiunile comerciale, relația cu Beijingul include și aspecte legate de securitatea infrastructurilor și riscuri tehnologice. Consiliul UE a impus, în martie 2026, sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre. ECFR consideră că guvernul german ar putea valorifica acest context pentru a susține o abordare europeană mai fermă, care să combine electrificarea economiei cu investiții în industria europeană și reducerea dependențelor. Autorii avertizează că amânarea unor astfel de decizii ar putea genera costuri politice pentru guverne, pe măsură ce competitivitatea industrială se deteriorează.
