Conform Economistul.ro: Berlinul navighează ape tulburi în relația cu China, pe fondul creșterii scepticismului public și a presiunilor economice interne. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) indică faptul că 60% dintre susținătorii partidelor de coaliție germane, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau un adversar. Această percepție plasează Germania în fruntea statelor europene cu cel mai ridicat nivel de neîncredere față de Beijing.
Scepticismul public german, în contrast cu alte state UE
Sondajul, realizat în 15 țări europene în mai 2026, arată o discrepanță semnificativă între percepția germană asupra Chinei și cea din alte state membre UE. În timp ce în Italia și Spania, majorități covârșitoare (56%, respectiv 65%) consideră China un partener necesar sau chiar un aliat, Germania se distinge prin reticența sa. Publicul francez se apropie cel mai mult de poziția germană, deși nu la același nivel de scepticism. Aceste rezultate subliniază complexitatea pe care guvernul german o are de gestionat în stabilirea strategiei sale față de China.
Industria auto, în centrul dilemei germane
Industria auto germană se află în prima linie a presiunilor comerciale dintre Germania și China. Producătorii autohtoni pierd cotă de piață atât pe piața internă chineză, cât și pe piețele internaționale, în fața concurenței tot mai puternice a companiilor chineze. Această situație este amplificată de faptul că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar tendința pare să continue, cu o pierdere estimată de 10.000 de posturi lunar. Această realitate economică pune presiune pe guvernul de la Berlin să găsească un echilibru între protejarea producției europene și menținerea unor relații economice vitale cu Beijingul.
Autorii analizei ECFR sugerează că sprijinul public pentru o atitudine mai fermă față de dependențele economice de China oferă guvernului german un spațiu politic necesar. Această opinie publică favorabilă poate permite adoptarea unor măsuri mai curajoase, fără a risca o reacție negativă puternică din partea electoratului. În plus, 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energia regenerabilă, o tendință similară înregistrată la nivelul celor 15 țări analizate, unde proporția ajunge la 61%. Acest lucru sugerează că tranziția energetică și reducerea dependenței de furnizori chinezi pot merge mână în mână.
Situația economică și percepția publică determină o schimbare de poziție din partea Berlinului. Germania începe să nu mai blocheze o abordare europeană mai fermă față de China și acceptă prudent inițiative menite să reducă dependențele și să protejeze industriile locale. Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității și a securității economice a UE, inclusiv prin reînnoirea industriei europene.
Cu toate acestea, este important de menționat că analiză nu susține o separare completă a economiilor. Germania și China rămân puternic interconectate prin comerț, investiții și lanțuri industriale, iar o ruptură bruscă ar genera costuri semnificative. Abordarea europeană se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoare strategice, prin diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale interne, mai degrabă decât pe o desprindere totală.
Sursa: Economistul.ro
