Conform Antena 3: Tineri europeni aleg să îmbrace uniforma militară în fața amenințării rusești
Germania și Franța își extind capacitatea militară, în timp ce zeci de mii de tineri din întreaga Europă iau decizia personală de a se înrola în armată. Motivațiile variază de la patriotism și spirit de aventură, la o puternică dorință de a contribui la securitatea continentală pe fondul conflictului din Ucraina.
„Totul a devenit mult mai real”
Lizzy, o rezervistă germană de 21 de ani, și-a amintit cum experiența sa în Lituania a transformat conceptul de serviciu militar dintr-o noțiune abstractă într-o realitate palpabilă. Un incident petrecut în a doua zi a prezenței sale acolo, când un camarad a călcat pe o mină, a marcat acest punct de cotitură. Ea inițial se înscrisese în programul de serviciu militar voluntar al Germaniei din pură curiozitate.
Mii de tineri europeni aleg în prezent să îmbrace uniforma militară, într-un context în care guvernele de pe continent derulează cea mai amplă consolidare militară din ultimele decenii. Germania își propune să ajungă la 260.000 de militari activi și 200.000 de rezerviști până în 2035, în timp ce Franța depune eforturi pentru a depăși dificultățile de recrutare.
Euractiv a discutat cu cinci militari francezi și germani sub 30 de ani, dintre care trei profesioniști și doi rezerviști. Nimeni nu provine dintr-o familie cu tradiție militară și nici salariul nu a fost principalul motiv al înrolării. În schimb, aceștia au descris serviciul militar ca pe o căutare a unui scop, a responsabilității, a aventurii și a experienței practice.
Dincolo de patriotism: datoria și șocul intelectual
Un puternic simț al datoriei stă adesea la baza deciziei de a intra în rândurile armatei, o alegere care poate schimba radical viața unei persoane. Paul, un ofițer în Marina franceză în vârstă de 26 de ani, a urmat un program de pregătire de mai mulți ani la școala navală a Franței după terminarea liceului. El a subliniat că a fost probabil singurul absolvent al liceului său care a ales o școală militară. Anii petrecuți printre cercetașii francezi și călătoriile organizate i-au insuflat un sentiment de patriotism și camaraderie. „Am vrut să îmi servesc țara și să contribui la forța pe care aceasta o reprezintă pe scena internațională”, a declarat el.
Pentru alții, motivele sunt mai degrabă de natură filozofică. Pierre, în vârstă de 27 de ani, lucrează în domeniul planificării operațiunilor de zbor pentru o escadrilă a Forțelor Aeriene franceze. Decizia sa a fost influențată de un „șoc intelectual” trăit în timpul facultății, realizând că nimeni din cercurile sale sociale pariziene nu era pregătit să se alăture forțelor armate. El a perceput acest lucru ca pe un gol pe care a dorit să îl acopere.
Amenințarea rusă și o nouă eră în Europa
Războiul din Ucraina a plasat Europa într-o situație pe care unii experți o descriu drept o „zonă gri”. Elias, locotenent într-un batalion de infanterie mecanizată al forțelor blindate germane, a început să se îngrijoreze de Rusia încă din 2014, după ce a urmărit o serie documentară despre invadarea Crimeei. Evenimentele premergătoare invaziei la scară largă din 2022 i-au confirmat convingerile. În timp ce Rusia își concentra trupele la granița Ucrainei la sfârșitul anului 2021, Elias a devenit tot mai convins că Europa intra într-o nouă epocă.
El s-a oferit voluntar să servească în brigada germană desfășurată permanent în Lituania, considerând această misiune de doi ani o experiență profesională dificilă, dar valoroasă, fiind prima desfășurare militară germană de lungă durată în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial. Lizzy, la rândul său, a fost trimisă în Lituania cu câteva luni înainte de înființarea bazei permanente germane. Zborurile efectuate în apropierea graniței cu Rusia i-au accentuat realitatea războiului. Pentru amândoi, Lituania reprezintă concretizarea noii linii de front a Europei, într-un moment în care continentul se pregătește pentru un posibil atac rusesc, o amenințare considerată hibridă, în special în țările mai îndepărtate de Moscova.
Spiritul de aventură și dorința de implicare
Simțul datoriei nu explică în totalitate de ce acești tineri europeni au ales să se înroleze. Aproape toți au vorbit și despre atracția unui mod de viață diferit. Pierre a plecat într-o călătorie de câteva luni în afara Europei, experiență ce i-a deschis interesul pentru o viață într-o continuă mișcare și l-a determinat să simtă o „nevoie puternică de implicare”. Armata i-a permis să evite rutina unui loc de muncă obișnuit și să creeze legături puternice cu ceilalți. „Armata îndeplinea toate aceste criterii”, a spus el, adăugând că viața militară l-a atras prin caracterul său imprevizibil și prin posibilitatea de a-și înfrunta temerile. Paul a regăsit acest spirit de aventură în Marina franceză, unde o misiune de patrulare de cinci luni în America Latină i-a oferit o experiență complet diferită de un loc de muncă la birou.
Laura, în vârstă de 28 de ani, a vrut să înțeleagă din interior lumea militară. Interesul ei a fost trezit în timpul unui stagiu la Comisia Europeană, unde a lucrat la instrumentele adoptate de UE pentru sprijinirea industriei europene de apărare. „Când discutam despre industria de apărare, mă întrebam cum se transpune aceasta, în mod concret, pe teren.” Ea a finalizat un program de pregătire de zece luni în rezerva Marinei franceze și urmează să semneze contractul de ofițer rezervist. Momentul în care a văzut comandouri ale Marinei abordând un feribot în cadrul unei simulări de atac terorist a transformat brusc în realitate luni întregi de discuții despre politici publice. Acești tineri militari fac parte dintr-o generație care se alătură forțelor armate europene într-un moment în care domeniul militar pare din nou strâns legat de viitorul continentului.
Sursa: Antena 3
