SRI nu dispune în prezent de resursele necesare pentru a combate eficient influența rusă în țară, afirmă profesorul Armand Goșu, specialist în istoria spațiului ex-sovietic, într-un interviu pentru un site de știri. El susține că teoria potrivit căreia serviciile secrete românești ar fi avertizat din timp despre un atac cibernetic rusesc este doar o manipulare, inspirată din manualele fostului KGB. În opinia lui, este improbabil ca serviciile de informații să fi semnalat în mod clar autorităților politice ce se întâmplă. În prezent, se încearcă doar să se ascundă implicarea în tentative de lovitură de stat împreună cu rușii sau sprijinul acordat unor personaje precum Călin Georgescu.
Profesorul compară structurile statale din România cu cele din Rusia, afirmând că ambele țări au militari care au un rol semnificativ în politică și în administrare. Însă, diferit de Rusia, unde elitele militare așteaptă favoruri de la conducere, în România există riscul unor schimbări de regim prin violență, similar cu cele din noiembrie 2024.
Interviul detaliat cu Armand Goșu, inclusiv opiniile sale despre situația din Moldova, pot fi citite integral pe site-ul de știri. El explică că, în țări precum Rusia și România, structurile militare cântăresc foarte mult în deciziile politice și există pericolul unor lovituri de stat.
Întrebat dacă înfrângerea din Moldova reprezintă o lovitură pentru Putin, profesorul răspunde că este dificil de spus, deoarece evoluțiile pe termen lung sunt imprevizibile. Deși, în prezent, pare o victorie pentru Occident și o înfrângere pentru Rusia, situația poate suferi schimbări în următorii ani. El consideră că partidele pro-ruse au pierdut alegerile pentru că, în afară de Blocul Patriotic, majoritatea formațiunilor au discursuri echilibrate și caută beneficiile atât de la Rusia, cât și de la Uniunea Europeană. În opinia lui, elitele politice din Moldova au reușit să respingă atacul hibrid rusesc pentru moment, dar nu se cunoaște încă pe deplin ce s-a întâmplat în campania electorală. În viitor, rezultatele vor putea oferi o imagine mai clară asupra schimbărilor din regiune.
Referitor la motivele succesului Moldovei în respingerea influenței externe, Goșu afirmă că este încă prea curând pentru concluzii definitive, fiind nevoie de mai mult timp și de analiză. El spune că Moldova pare decisă să aprofundeze integrarea în occident, chiar dacă elitele sale politice continuă să exploateze contradicțiile și poziția geografică între blocurile rivale. În prezent, nu există diferențe majore între politicienii pro-europeni și cei pro-ruși, iar Moldova se orientează spre sursele de resurse ale Occidentului.
În final, profesorul subliniază că Vladimir Putin nu are încă deplină control asupra conflictului din Ucraina, iar victoria majoră pare să întârzie, în ciuda eforturilor intensificate. Rusia nu a reușit să ocupe pe deplin Ucraina, să-și impună influența în România și Moldova, sau să fragmenteze Uniunea Europeană. Nici nu a reușit să deturneze alianța transatlantică sau să reducă statutul NATO la un mecanism inert.
