Conform News.ro: O dronă, aparent de mici dimensiuni și greu detectabilă, a pătruns sâmbătă dimineață în spațiul aerian bulgar dinspre România, prăbușindu-se într-un câmp de floarea-soarelui în apropierea unei stații de compresoare a gazoductului Transbalcanic. Incidentul, care nu a provocat victime sau pagube materiale, ridică însă semne de întrebare serioase privind capacitatea de supraveghere aeriană a statelor vecine și a Alianței Nord-Atlantice.
Lacune în sistemul de detectare
Cel mai îngrijorător aspect al evenimentului este faptul că drona nu a fost detectată de niciun sistem de supraveghere, nici bulgar, nici român, și nicio alertă nu a fost primită de la Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO. Premierul bulgar Radev a admis că achiziționarea unui radar tridimensional modern este blocată de ani de zile, în timp ce șeful Apărării, amiralul Emil Eftimov, a recunoscut că chiar și un radar specializat anti-dronă ar detecta un astfel de obiect abia de la patru-cinci kilometri. Această lipsă de vizibilitate, cunoscută de ani de zile de responsabili, a permis dronei să ajungă neobservată pe teritoriul bulgar.
Posibile explicații pentru originea dronei
Identitatea emitentului dronei rămâne neclară, iar autoritățile iau în considerare mai multe posibilități. Concluzia preliminară a Ministerului Apărării bulgar indică faptul că epava ar aparține cel mai probabil unei drone de tip „Maya”, utilizată frecvent de forțele armate ucrainene pentru roluri de momeală. Kievul a negat orice implicare și s-a oferit să coopereze la anchetă. O explicație plauzibilă, evocată inclusiv de amiralul Eftimov, este că drona „Maya” ar fi fost deviata de la traiectoria inițială din cauza războiului electronic rusesc, prin bruiaj și falsificare de semnal, mecanisme similare fiind invocate în incidente anterioare.
Scenarii de provocare sau rătăcire
Există însă și alte interpretări. În zilele premergătoare incidentului, mai multe guverne NATO au avertizat public asupra posibilității ca Rusia să capteze drone ucrainene intacte și să le utilizeze în operațiuni sub steag fals, menite să creeze impresia unui atac ucrainean și să divizeze aliații. Miniștri ai Apărării din Polonia și Lituania au confirmat aceste temeri, iar Institutul pentru Studiul Războiului a descris aceste acțiuni ca parte a unei campanii rusești deliberate. Proximitatea față de Coridorul Vertical de Gaz a ridicat, de asemenea, suspiciuni privind o operațiune hibridă menită să testeze reacțiile în jurul infrastructurii critice.
O a treia interpretare, mai discretă, sugerează că dispozitivul nu ar fi traversat o distanță considerabilă pe teritoriul NATO, ci ar fi fost lansat de la mică distanță, de pe teritoriul românesc sau chiar bulgar, de către un sabotor sau un mercenar. Detectarea acustică pe partea română înainte de prăbușirea pe teritoriul bulgar, urmată de lipsa unei urmăriri radar, plasează această teorie în centrul dezbaterilor. Totuși, structura epavei grav avariate, conform declarațiilor oficiale, nu a lămurit încă în mod definitiv proveniența sau scopul dronei.
Lecția Kardamului pentru securitatea energetică
Indiferent de scenariul final confirmat, lecția pentru Bulgaria și pentru România este una singură: ceva a ajuns la infrastructura critică, explodând înainte ca autoritățile din Sofia, București sau sediul NATO de la Torrejon să conștientizeze prezența sa în aer. Gravitatea situației este amplificată de faptul că ar fi putut fi vorba de o dronă cu încărcătură explozivă, nu doar de o momeală. Există inițiative precum proiectul anti-dronă SAFE și experimente NATO planificate, însă implementarea lor se desfășoară într-un ritm lent. Incidentul de la Kardam subliniază urgența abordării acestor vulnerabilități. Scandalul ar consta în lipsa de acțiune, dacă peste un an radarul necesar nu va fi instalat și noi incidente vor necesita explicații.
Sursa: News.ro
