Avocata AUR Silvia Uscov a pierdut un nou proces la Curtea de Apel București (CAB) legat de numirile judecătorilor la Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a respins cererea de anulare a hotărârii Senatului din iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător CCR, considerând-o inadmisibilă.
Respingerea cererii de anulare
Decizia CAB, pronunțată miercuri, arată că instanța nu are competența de a anula o hotărâre a Senatului. Magistrații au admis însă cererea lui Busuioc de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. Aceasta vizează articole din Legea nr. 554/2004 care stabilesc cadrul legal pentru atacarea în instanță a actelor administrative.
În fapt, avocata Uscov contesta numirile lui Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș la CCR, invocând o presupusă lipsă a vechimii necesare pentru a ocupa funcția de judecător constituțional. Ea argumenta că cei doi nu îndeplineau condiția de a avea cel puțin 18 ani de experiență în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Urmările proceselor deschise de Uscov
Dosarul respins de CAB este doar unul dintre cele intentate de Silvia Uscov în legătură cu numirile la CCR. Curtea de Apel București are pe rol și o altă acțiune, prin care se cere anularea numirii judecătorului Dacian Dragoș. Termenul pentru acest dosar este stabilit pentru 5 mai. Într-o etapă anterioară, CAB respinsese deja cererea de suspendare din funcție a celor doi judecători.
Acțiunile în instanță ale avocatei pareau să fi avut ca miză blocarea unei decizii a Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cu toate acestea, CCR a decis în februarie că legea este constituțională, cu o majoritate de șase voturi pentru și trei împotrivă.
Contextul legal și implicațiile
Decizia CAB subliniază limitele competenței instanțelor judecătorești în raport cu actele legislative. Respingerea cererii de anulare a hotărârii Senatului confirmă principiul separării puterilor în stat și rolul distinct al fiecăreia dintre ele. În același timp, admiterea excepției de neconstituționalitate ridică problema interpretării și aplicării legilor administrative.
Curtea de Apel București a respins cererea de anulare, considerând-o inadmisibilă.
