Conform Gândul: China extinde semnificativ sprijinul militar către Iran, livrând sisteme avansate de apărare antiaeriană și acces la sateliți militari, în paralel cu consolidarea parteneriatului cu Rusia. Informațiile recente indică faptul că Beijingul va furniza Teheranului până la 400 de sisteme portabile de apărare aeriană QW-12 și FN-16, primele unități fiind așteptate în săptămânile următoare. Această intensificare a relațiilor vine după ce, de la începutul conflictului din februarie, China și Rusia au rămas unicii parteneri militari ai Iranului, inițial limitându-se la respectarea contractelor existente.
Intensificarea colaborării militare irano-chineze
Tabloul general al sprijinului extern pentru Iran s-a schimbat radical pe parcursul verii. Pe lângă livrările de arme, Beijingul a acordat Republicii Islamice acces la unul dintre sateliții săi militari, sporind capacitatea de monitorizare în timp real a regiunii și de țintire rapidă a rachetelor balistice. În același timp, Moscova a transferat tehnologie modernă în domeniul dronelor și a început să furnizeze componente electronice avansate, inclusiv sisteme antibruiaj precum Kometa-M, și contramăsuri pentru rachetele balistice. Aceste acțiuni au contribuit la creșterea eficacității forțelor iraniene.
Antonio Giustozzi, cercetător senior la Royal United Services Institute (RUSI), notează că China și Rusia au evaluat rezistența Iranului în fața atacurilor americane și israeliene, concluzionând că sprijinirea Teheranului oferă beneficii reale. El sugerează, de asemenea, că Rusia ar putea încerca să folosească acest sprijin ca pârghie pentru a obține încetarea ajutorului american acordat Ucrainei.
Transferuri de tehnologie și impact strategic
După începerea a ceea ce iranienii numesc „Războiul de 40 de Zile”, a devenit evidentă dependența Teheranului de noi furnizori de armament și tehnologie. Inițial, China a furnizat acces la sistemul de navigație prin satelit BeiDou, înlocuind dependența de GPS. Ulterior, atât China, cât și Rusia au început să livreze piese pentru sistemele de apărare antiaeriană deținute de Iran, inclusiv componente pentru bateriile S-300 și echivalentul chinezesc HQ-9B.
Autoritățile iraniene au manifestat un interes deosebit pentru soluțiile rusești în domeniul contramăsurilor electronice, recunoscând un decalaj semnificativ în acest sector. Deși inițial Rusia a ezitat să împărtășească tehnologia, în urma unor tensiuni extinse, a început să furnizeze componente electronice avansate și sisteme antibruiaj. Pe lângă acest transfer de tehnologie, China a oferit acces la sateliți militari, sporind considerabil capacitățile de recunoaștere și de atac ale Iranului.
Poziționarea geopolitică și negocieri viitoare
În contextul geopolitic actual, Iranul declară că nu mai are încredere în SUA, invocând experiențe anterioare. Teheranul solicită Beijingului să devină garant al unui eventual acord cu Washingtonul, condiție considerată esențială pentru semnarea oricărui nou tratat. Totuși, Giustozzi subliniază dificultățile practice ale unei astfel de garanții din partea Chinei, fără o prezență militară directă în Golf, un scenariu puțin probabil să fie acceptat de administrația Trump.
Pentru Rusia, sprijinul acordat Iranului ar putea servi și ca un mesaj strategic către Washington. Moscova consideră informațiile furnizate de SUA Ucrainei ca fiind un factor determinant în succesul contraofensivei ucrainene. Există informații potrivit cărora Vladimir Putin ar fi propus anterior lui DONALD Trump un schimb: încetarea sprijinului rusesc pentru Iran în schimbul stopării ajutorului american pentru Ucraina. Deoarece Trump nu a manifestat un interes semnificativ la momentul respectiv, se speculează că Putin ar fi decis să crească miza, intensificând sprijinul pentru Teheran.
Sursa: Gândul
