Conform Europafm.ro: Patru rase de câini ciobănești românești, esențiale pentru tradiția pastorală a țării, se află în pericol de dispariție. Este vorba despre Ciobănescul Mioritic, Ciobănescul Carpatin, Ciobănescul de Bucovina și Ciobănescul Corb, rase care au activat dintotdeauna alături de stânele din Carpați. Asociația HAITA, dedicată protejării și promovării acestor exemplare unice, inițiază demersuri pentru recunoașterea lor ca element de patrimoniu cultural național, cu aspirații spre includerea în patrimoniul UNESCO.
Demersuri pentru recunoaștere oficială
Potrivit informațiilor, primul pas crucial este înscrierea în patrimoniul național imaterial, un proces menit să confere un cadru legal și o evidență oficială acestor rase. Fondatorul Asociației HAITA, Dragoș Bălășoiu, a subliniat deficiențele actuale: „La Ministerul Agriculturii există o evidență a altor animale, dar a câinilor nu. Practic, legal, câinele nu există.” Această lipsă de recunoaștere oficială, a explicat el, face ca rasele să fie vulnerabile și neglijate în contextul legislației în vigoare.
Cauzele declinului raselor autohtone
Declinul acestor rase autohtone are rădăcini adânci în schimbările intervenite în practica pastorală. Dragoș Bălășoiu a explicat motivele: „Toate patru au o istorie bogată, veche, dar din păcate cumva au ajuns să nu mai fie apreciați și folosiți, în primul rând de către ciobani, care s-au îndreptat către rase străine sau care au început să corcească ciobăneștii românești pentru a obține câini ba mai răi, ba mai mari.” Această diluare a fondului genetic, coroborată cu utilizarea altor rase de către ciobani, a dus la scăderea semnificativă a numărului de exemplare „corecte” din aceste rase tradiționale.
Situația actuală a câinilor ciobănești românești
În ciuda pericolului iminent, Asociația Chinologică Română a înregistrat, în ultimii patru ani, peste 5.600 de câini ciobănești românești proveniți din 130 de crescătorii la nivel național. Această cifră, deși pare semnificativă, nu reflectă neapărat puritatea genetică și starea de bine a tuturor raselor autohtone. România are deja experiență în protejarea patrimoniului cultural imaterial prin UNESCO, exemplul cel mai recent fiind tradiția creșterii cailor lipițani, recunoscută în 2022.
Sursa: Europafm.ro
