Conform Buletin.de: Primăria Sectorului 4 a solicitat aprobarea consilierilor generali pentru instalarea de panouri fonoabsorbante pe Pasajul Mihai Bravu. Decizia vine ca urmare a numeroaselor plângeri primite din partea a 31 de locatari din zonă, care invocă poluarea fonică generată de traficul rutier. Proiectul de hotărâre va fi supus votului în ședința de pe 6 noiembrie.
Pentru implementarea acestui proiect, este necesară o asociere între Primăria Sectorului 4 și Administrația Străzilor. Aceasta din urmă va fi responsabilă cu execuția lucrărilor, în timp ce Primăria Sectorului 4 va suporta costurile. De asemenea, administrația locală se va ocupa de obținerea tuturor avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare pentru buna desfășurare a operațiunilor.
Pe lângă montarea panourilor fonoabsorbante, Administrația Străzilor ar putea realiza și lucrări de recondiționare a rosturilor de dilatație și ar monta lisele de parapet. Protocolul de asociere va intra în vigoare la data semnării și va rămâne valabil până la recepționarea finală a lucrărilor. Măsura vizează creșterea siguranței rutiere și protejarea fonică a cartierului riveran pasajului.
Zgomotul de pe Pasajul Mihai Bravu, motivul instalării panourilor
Necesitatea izolării fonice a pasajului este motivată de petițiile depuse de cetățenii care locuiesc în apropierea podului, sesizând nivelul ridicat de zgomot provenit de la autovehiculele care tranzitează zona. Pasajul Mihai Bravu este un nod rutier important, conectând Sectoarele 3 și 4 ale Capitalei.
„În prezent, numeroşi cetățeni din zona Podului Mihai Bravu, nod rutier important ce uneşte sectoarele 3 şi 4 ale Capitalei, au sesizat autoritățile privind nivelul mare de zgomot generat de traficul rutier al autovehiculelor care tranzitează acest pod rutier. Un exemplu în acest sens îl reprezintă petiţia Asociaţiei de Proprietari BL2B, Calea Văcăreşti nr. 312, în numele a 31 de proprietari, care reclamă zgomotul făcut de autovehiculele care tranzitează Podul Mihai Bravu şi solicită măsuri de remediere”, se precizează în referatul de aprobare al proiectului.
Documentul mai menționează că podul rutier nu dispune în prezent de panouri fonoizolante, lisele de la parapet sunt degradate, iar rosturile de dilatație contribuie la poluarea fonică. Conceptul de poluare fonică, ce afectează viața locuitorilor din zonă, contravine strategiei de dezvoltare durabilă a Sectorului 4, autoritățile fiind obligate să asigure un trai decent și un confort urbanistic și social la standarde europene.
Istoricul pasajului mihai bravu
Pasajul Mihai Bravu este compus din două poduri supraterane paralele, fiecare având o lungime de aproximativ 680 de metri. Structura oferă două benzi pe sens și se întinde de pe Bulevardul Mihai Bravu, din dreptul străzii Vântului, traversând Splaiul Unirii, Dâmbovița și intersecția cu Calea Văcărești/Bulevardul Tineretului, până la Calea Văcărești.
Indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobați de Consiliul General al Municipiului București în februarie 2010. Licitația a fost lansată în septembrie același an, iar contractul de proiectare și execuție, în valoare de 97 de milioane de lei fără TVA, a fost semnat pe 2 decembrie cu firma Romstrade, patronată de Nelu Iordache. Lucrările au început pe 17 ianuarie 2011, dar au fost suspendate ulterior din cauza lipsei unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care a fost aprobat pe 28 aprilie.
Romstrade a intrat în insolvență, blocând șantierul cu doar câțiva piloni ridicați. În 2013, contractul a fost reziliat, iar un nou acord, în valoare de 126 de milioane de lei fără TVA (aproximativ 35 de milioane de euro cu TVA), a fost semnat pe 21 august cu asocierea italiană Astaldi–Astalrom. Lucrările au fost reluate în septembrie 2013. Primul sens al pasajului, dinspre Piața Sudului spre Dristor, a fost dat în folosință la începutul lunii iunie 2014, iar al doilea sens a fost inaugurat pe 28 octombrie 2014.
Sursa: Buletin.de
