Theodor Gorovei, creatorul proiectului RuralBots Initiative din București, a adus în ultimii doi ani noi oportunități pentru copiii din comuna Vasilați. Absolvent al Facultății de Matematică și pasionat de robotică, el se implică activ în pregătirea tinerei generații atât în mediul rural, cât și în cadrul orașului.
El coordonează echipele de copii pentru competițiile First Lego League Junior și World Robot Olympiad, demonstrând competențe dovedite în robotică și pedagogie.
Interviu: De ce pasiunea pentru matematică și robotică?
Gorovei mărturisește că matematica l-a atras pentru faptul că este o știință precisă, unde rezultatele sunt mereu obiective și previzibile. „Ea nu e supusă interpretărilor”, spune el, adăugând că acest aspect îi oferă siguranță și rezultate concrete.
Robotică a fost încă de la început o pasiune. Totul a început cu un prieten care avea un club de robotică în București. La început, i s-a cerut să ajute la crearea unei programe pentru copii, deoarece avea abilități de organizare.
„Clubul de robotică se adresează copiilor și adolescenților, în special celor cu vârste între 6 și 10 ani. Îmi place să lucrez cu cei mici pentru că sunt în formare și pot fi ghidați spre o evoluție controlată», explică Gorovei.
De atunci, a început colaborarea cu clubul în 2019, intenționând să creeze o programă ușor de folosit și de preluat de alți facilitatori.
De ce nu a ales o carieră didactică?
După terminarea facultății, în anii ’96-’97, Gorovei s-a orientat spre antreprenoriat, făcând parte din perioada numită „capitalism autohton”. El a încercat să devină om de afaceri, mizând pe speranța unei tranziții rapide spre capitalism în România.
„Din păcate, realitatea a fost alta și sistemul economic s-a schimbat radical. După aproape 25 de ani de antreprenoriat și frustrări, am ales calea roboticii, iar propriul copil a fost cea mai bună școală de pedagogie pentru mine”, povestește el.
Implicarea în competiții și programe pentru copii
Gorovei participă la concursuri precum First Lego League și World Robot Olympiad, utilizând seturi Lego pentru construirea și programarea roboților. Acestea sunt platforme uman-e accesibile, pentru că toți copiii știu să îmbine piese Lego, iar programarea adaugă o dimensiune euristică.
Pregătirea pentru aceste competiții capătă o continuare naturală a cursurilor obișnuite, vizând elevi interesați să depășească limitele simple ale participării. Gymnaziști și școlari de liceu se pot implica în proiecte mai complexe, legate de tematici practice și educație STEM.
Originile programului RuralBots și provocările sale
Convingerea că robotica poate aduce beneficii și în mediul rural a fost motorul inițiativei RuralBots. În 2023, pentru participarea la competiții internaționale, s-a înființat asociația ARTESA, cu scopul de a oferi finanțare pentru transport și cazare.
După ce a realizat impactul și a primit sprijin financiar din partea unor companii precum Hidroelectrica, Gorovei a decis să extindă proiectul pentru a sprijini copiii din zone defavorizate sau rurale. Astfel, a reprogramat colaborări cu școli și autorități locale, semnând parteneriate pentru utilizarea spațiilor școlare.
„Ne-am adresat direct școlilor și am semnat protocoale de colaborare. În prezent, proiectul se extinde în alte localități rurale, precum Mitreni, pentru a oferi oportunități mai multor copii”, explică el.
Cum percep copiii din mediul rural tehnologia și robotică?
Înainte de a începe activitățile, Gorovei a organizat sesiuni demonstrative în clase, pentru a introduce micuții în domeniu. Copiii sunt foarte entuziasmați, fiind expuși pentru prima dată la tehnologie, în special după perioada pandemiei, când majoritatea interacțiunilor s-au limitat la telefoane și tablete.
„Ei sunt curioși și dornici să învețe, iar tehnologia Lego, fiind familiară din jocuri, facilitează acomodarea”, spune el.
Viziunea asupra educației și reforme în programa școlară
Gorovei consideră că în școala românească ar trebui pus mai mult accent pe teoria aplicată practic. „Experimentele și aplicarea în viața reală sunt esențiale pentru învățare. De ce învățăm matematica dacă nu o putem folosi în viețile de zi cu zi?”, întreabă el.
El își exprimă și dorința de a vedea o reformă care să integreze mai multe experiențe practice, inclusiv în domeniul fizicii și biologiei.
Naveta și viața cotidiană
Sediul asociației este chiar în casa sa de vacanță din zona rurală Vasilați, pe care a cumpărat-o pentru a se retrage în caz de lockdown. În timpul iernii, face naveta pentru a administra proiectele, dar consideră că această activitate merită efortul.
„Îmi doresc să continui să implic cât mai mulți copii în robotică și să fac proiectele durabile și autonome”, afirmă el.
O zi de curs pentru copii
O oră de curs obișnuită include prezentarea temei, explicarea conceptelor și construirea efectivă a roboților. Copiii lucrează în echipe mici pentru a maximiza implicarea și învățarea practică.
„Obiectivul meu este ca elevii să plece cu mai multe noțiuni utile, pe lângă faptul că se distrează construind și programând roboți”, explică Gorovei.
Viziunea pentru orașul București
Gorovei și-ar dori ca în București să se interzică mașinile personale, favorizând traficul pietonal, bicicletele și transportul în comun. El crede că orașul devine mai sănătos și mai pedagogic în această variantă.
„Mi-aș dori ca în central orașului să fie mai puține mașini, iar oamenii să se deplaseze mai mult cu bicicletele și autobuzele”, afirmă el.
Metodele de deplasare
În București, preferă transportul în comun, considerate mai eficiente decât mașina personală, mai ales odată cu apariția benzilor pentru autobuze.
Locuri preferate în capitală
Deși uneori vizitează restaurante, preferă confortul propriei case sau ale curții din Vasilați. Rareori merge în centrul orașului, pentru plimbări și relaxare.
Astfel, Theodor Gorovei continuă să îmbine pasiunea pentru educație, tehnologie și implicarea comunitară, oferind tinerilor ocazia de a povesti și a învăța în moduri moderne și relevante pentru viitor.
Sursa: Buletin.de