ULTIMA ORA
Societate

CAB: Acuzații DIICOT respinse în dosarul Pașca. Liberați!

Cristian Marinescu

Conform Digi24: Curtea de Apel București a infirmat acuzațiile DIICOT privind traficul de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat în cazul lui Viorel Pașca și al familiei sale. Judecătorii au decis că aceștia trebuie cercetați în libertate, motivând că, cel puțin la o primă analiză, modul în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele administrate de Pașca nu prezintă elementele caracteristice sclaviei sau lipsei de libertate.

Azilele lui Pașca: Sclavie sau lipsuri financiare?

Motivarea deciziei Curții de Apel București subliniază că teza exploatării victimelor, conform acuzațiilor DIICOT, nu poate fi reținută pe baza probatoriului administrat. Procurorii trebuiau să demonstreze că, începând cu anul 2020, acuzații și-ar fi însușit o parte semnificativă din sumele primite din donații sau din contribuțiile sociale destinate persoanelor cazate. În absența unor astfel de dovezi, acuzațiile nu s-au susținut în fața instanței.

Curtea de Apel a constatat că persoanele internate beneficiau de asistență medicală de bază. Declarațiile martorilor converg spre ideea că aceștia primeau consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și asistență în realizarea activităților zilnice. Persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în activități comunitare și beneficiau de servicii de igienă corporală și îmbrăcăminte curată.

Cu toate acestea, au fost identificate anumite deficiențe în acordarea serviciilor medicale. Printre acestea se numără personalul de îngrijire cu un nivel educațional redus, lipsa unor tratamente medicale corespunzătoare în toate cazurile, implicarea unor pacienți în administrarea propriilor medicamente și insuficiența personalului de îngrijire.

Lipsa resurselor, nu exploatare

Judecătorul de la Curtea de Apel București consideră că aceste deficiențe nu sunt rezultatul însușirii banilor de către inculpați, ci se datorează lipsei resurselor financiare. Se precizează că fiecare persoană cazată beneficia de aproximativ 498 de lei pe lună, o sumă considerată extrem de mică pentru a asigura un trai decent, incluzând hrană, îngrijire medicală, medicamente și alte necesități. Această sumă, alături de donații și pensii (unde existau), era insuficientă pentru a acoperi cheltuielile.

Astfel, carențele medicale identificate nu ar proveni din exploatarea persoanelor cazate, ci din imposibilitatea financiară de a asigura un tratament medical de calitate. Un asistent medical sau un îngrijitor cu pregătire medicală nu ar accepta, de altfel, să lucreze în mediul rural pentru un salariu minim pe economie. De asemenea, ajutoarele sociale primite de persoanele vulnerabile nu le-ar fi permis să trăiască în condiții mai bune decât cele oferite de familia Pașca.

Controlul conturilor, necesar pentru supraviețuire

În privința controlului conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor internate, judecătorul consideră că acesta nu constituie o formă de exploatare, atâta timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului. Sumele primite pe carduri erau reduse și insuficiente pentru supraviețuirea beneficiarilor.

Efectuarea demersurilor pentru obținerea actelor de identitate, stabilirea unei adrese de domiciliu/reședință și desemnarea unui tutore din rândul persoanelor apropiate sunt considerate acțiuni normale și necesare pentru satisfacerea nevoilor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu. Deschiderea conturilor bancare și emiterea cardurilor aferente, deși ulterior controlate de membrii grupului, au fost interpretate ca fiind demersuri logice în contextul în care majoritatea persoanelor nu aveau proprietăți și erau din alte județe.

Instanța a concluzionat că, față de aceste considerente, nu pot fi împărtășite suspiciunile rezonabile invocate de DIICOT cu privire la infracțiunile de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat. Decizia Curții de Apel București a marcat o inversare a poziției față de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, care considerase că există suspiciuni rezonabile.

Sursa: Digi24