Conform Libertatea: Gara Progresul din București, un simbol al transportului feroviar din sudul Capitalei, dispare de pe harta orașului după 66 de ani de activitate. Clădirea istorică, inaugurată pe 19 noiembrie 1960, a început procesul de demolare pentru a face loc unui complex intermodal modern, care va integra calea ferată cu viitoarea Magistrală 4 de metrou și o parcare de tip park&ride.
O istorie începută dintr-o haltă
Drumul către transformarea Gării Progresul într-un punct central de transport a început în 1953, când pe locul actualei gări exista o simplă haltă pe linia ce lega Filaretul de Giurgiu. Timp de cinci ani, între 1954 și 1958, halta a fost treptat transformată în stație, iar în 1960, Gara București-Progresul a preluat rolul Gării Filaret, devenind noua poartă feroviară a sudului Bucureștiului. Gara nu a fost doar un loc de plecări și sosiri, ci un complex feroviar amplu, care includea linii pentru călători și marfă, rampe și conexiuni industriale esențiale pentru economia locală.
De la activitate militară la un nod intermodal
Mărturiile localnicilor și documentele de arhivă relevă că Gara Progresul a avut, în trecut, o legătură importantă și cu activitatea militară, găzduind trenuri ale armatei. Astăzi, urmele vechilor linii sunt încă vizibile printre vegetația crescută, dar în curând vor dispărea sub utilajele de construcție. Gara se află pe traseul primei căi ferate construite în România, linia București-Giurgiu, inaugurată pe 31 octombrie 1869. Deși linia istorică se confruntă cu provocări precum întârzieri și lucrări interminabile, reabilitarea sa recentă, odată cu refacerea podului feroviar de la Grădiștea, permite din nou traficul feroviar direct între București și Giurgiu, după o întrerupere de aproape două decenii cauzată de prăbușirea podului în 2005.
Viitorul transportului în sudul Capitalei
Proiectul de modernizare vizează crearea unui nod intermodal complex. Pe lângă linia ferată modernizată, zona va beneficia de extinderea Magistralei 4 de metrou, care va lega Gara de Nord de Gara Progresul, traversând practic întregul oraș. Noua stație Progresul va fi un punct de conexiune pentru metrou, trenuri către Giurgiu și o nouă infrastructură rutieră, completată de o parcare de tip park&ride. Astfel, locul unde astăzi se vede doar agitația buldozerelor și ultimele vestigii ale unei gări istorice va deveni, în viitor, un centru vibrant al transportului, menit să deservească Bucureștiul deceniilor următoare.
În Aprilie 1961, Revista Căilor Ferate Române nota despre Gara Progresul: „Față de primele zile când din stația Progresul se urcau în tren cam 10-20 de călători pe zi, acum tot într-o zi, de aici pleacă peste 2.000 de călători. Stația deservește 20 de întreprinderi cu linii de garaj, 60 care încarcă la linia publică și circa 120 care încarcă coletărie”. De asemenea, în ianuarie 1974, revista Flacăra prezenta o imagine a gării ca fiind un important centru feroviar, dar neglijat, evidențiind dificultățile de acces și oferta limitată a punctelor comerciale din apropiere, în ciuda activității intense a personalului și a volumului mare de marfă transportat.
Sursa: Libertatea
