ULTIMA ORA
Societate

Breslau va fi orașul-burete: Verzișoare pe acoperișuri

Cristian Marinescu

Conform Libertatea: Hamburg, laborator pentru orașele-burete

Orașul german Hamburg implementează cu succes principiul „orașului-burete” (Schwammstadt), o abordare modernă de gestionare a apei pluviale care transformă precipitațiile dintr-o problemă într-o resursă. În locul evacuării rapide prin rețele tradiționale de canalizare, Hamburg alege să absoarbă, să filtreze și să stocheze apa de ploaie prin intermediul unor suprafețe permeabile, acoperișuri verzi, parcuri și spații de joacă special amenajate. Această strategie, denumită RISA (RegenInfraStrukturAnpassung), vizează adaptarea infrastructurii urbane la efectele schimbărilor climatice și la fenomene precum ploile torențiale.

Un exemplu elocvent este „Biberland”, un loc de joacă din Hamburg, inaugurat în 2013, conceput în mod explicit pentru colectarea și redirecționarea apei de ploaie. Proiectul transformă apa provenită din precipitații într-o oportunitate de joacă interactivă pentru copii, demonstrând cum spațiile urbane pot avea o dublă funcționalitate. Ole Braukmann de la Hamburg Wasser, compania de apă a orașului, a subliniat eficiența acestei soluții: „Este fascinant cum, cu pași relativ simpli, poți crea o utilizare dublă a spațiilor”. Prin intermediul unor instalații special create, copiii se pot juca cu apa, în timp ce orașul beneficiază de un sistem natural de drenaj.

Soluții verzi pentru un microclimat optim și economii

Conceptul de „oraș-burete” implică utilizarea strategică a rezervoarelor de apă, acoperișurilor și fațadelor verzi, precum și a suprafețelor permeabile. Aceste elemente nu doar că stochează apa de ploaie, dar contribuie și la reducerea supraîncălzirii urbane. Hamburg a optat pentru un sistem de drenaj natural, incluzând canale din cărămizi, bazine de infiltrare și văi pentru apa de ploaie, în loc să investească masiv în extinderea rețelei de canalizare. Această abordare a generat beneficii multiple.

Ole Braukmann a explicat avantajele concrete ale implementării acestui principiu: „Am economisit costuri, am îmbunătățit microclimatul și am contribuit la refacerea rezervelor de apă freatică”. Prin aceste proiecte, orașul reușește să gestioneze eficient resursele de apă, să creeze un mediu urban mai plăcut și să asigure sustenabilitatea pe termen lung a infrastructurii.

Proiecte pilot extinse în Hamburg

În prezent, Hamburg, al doilea cel mai mare oraș din Germania, derulează peste 30 de proiecte pilot în cadrul strategiei sale de „oraș-burete”. Aceste inițiative includ transformarea curților școlare și amenajarea de acoperișuri răcoroase, având ca scop îmbunătățirea microclimatului urban și a calității apei. Curțile școlare au fost refăcute, înlocuind suprafețele extinse de asfalt cu zone mai verzi, ceea ce a dus la un mediu mai primitor pentru elevi și la temperaturi mai scăzute în timpul verii. Sonja Schlipf, reprezentantă a companiei de apă a orașului, a subliniat impactul pozitiv: „Este extraordinar că putem contribui la transformarea curților școlare în spații mai verzi și mai puțin asfaltate”.

Un alt proiect notabil este cel de la centrul de cercetare DESY, unde acoperișurile și fațadele verzi au contribuit la reducerea semnificativă a temperaturii în clădiri, eliminând necesitatea aerului condiționat. Acoperișul verde extins de la DESY servește atât la răcire, cât și la stocarea apei pluviale, utilizată ulterior pentru irigarea spațiilor verzi. Acest proiect, parțial finanțat de Agenția pentru Protecția Mediului, demonstrează o soluție ecologică și eficientă pentru climatizarea clădirilor. Cu toate acestea, au fost identificate și limitări tehnice, precum imposibilitatea instalării unor straturi mai groase de retenție pe acoperișuri din cauza constrângerilor structurale. Conceptul de „oraș-burete” a fost teoretizat la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, care a propus înlocuirea infrastructurii gri cu soluții bazate pe „infrastructură verde-albastră”, inspirate din tehnicile tradiționale de gestionare a apei.

Sursa: Libertatea