Conform Playtech.ro: Banca Națională a României (BNR) anticipează o scădere accentuată a ratei anuale a inflației începând cu trimestrul al treilea al anului 2026. Această prognoză vine în ciuda faptului că, pe ansamblul trimestrului al doilea, situația inflaționistă a rămas complicată, rata anuală urcând de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie.
De ce BNR se așteaptă acum la o scădere puternică
Această corecție descendentă substanțială se explică, în mare măsură, prin ceea ce specialiștii din economie numesc „efect de bază”. Măsurile anterioare, precum eliminarea plafonării prețului la energie electrică și majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor, au generat deja creșteri semnificative de prețuri. Aceste creșteri au intrat acum în baza de comparație pentru calculul inflației anuale.
Simplificat, dacă un produs costa 100 de lei și ulterior a ajuns la 110 lei în urma unui șoc de preț, iar un an mai târziu prețul rămâne la 110 lei, inflația anuală pentru acel produs va fi zero. Produsul nu devine mai ieftin, dar nici nu mai înregistrează o scumpire față de anul precedent. Este important de înțeles că o scădere a inflației nu înseamnă, în mod automat, o ieftinire a bunurilor și serviciilor la niveluri anterioare, ci o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor.
Când ar putea reveni inflația la niveluri normale
După o evoluție marcată de fluctuații în ultimele luni ale anului 2026, BNR estimează că inflația va începe să scadă într-un mod gradual. Conform celor mai recente proiecții, rata anuală a inflației ar urma să revină la sfârșitul anului 2027 în intervalul țintei stabilite de Banca Națională a României.
Pentru cetățeanul obișnuit, acest proces are implicații directe asupra puterii de cumpărare. O perioadă prelungită de inflație ridicată erodează capacitatea de a achiziționa bunuri și servicii. De exemplu, dacă un salariu crește cu 5%, dar prețurile cresc cu 10%, venitul nominal este mai mare, însă puterea de cumpărare reală scade, persoana putând achiziționa mai puține bunuri și servicii.
Cu toate acestea, BNR subliniază că prognoza nu este lipsită de riscuri. Unul dintre cele mai importante se profilează în sectorul agricol, având în vedere seceta severă care afectează culturile în acest an. O recoltă mai slabă ar putea genera costuri mai mari pentru materia primă agricolă, exercitând presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor.
În trimestrul al doilea al anului 2026, inflația a atins 10,42%, marcând o creștere față de 9,87% în luna martie.
Sursa: Playtech.ro
