Conform România TV: Rusia își modifică tactica, România își adaptează apărarea antiaeriană
România trebuie să își adapteze constant metodele de apărare și interceptare în fața modificărilor tactice ale Federației Ruse, a declarat ministrul interimar al Apărării, RADU MIRUȚĂ. Acesta a precizat că abordarea actuală s-a dovedit eficientă în contextul dat, dar necesită o vigilență permanentă.
Proceduri NATO și interceptarea dronelor rusești
RADU MIRUȚĂ a detaliat o recentă operațiune de interceptare a unei drone rusești, explicând rolul structurilor NATO. Inițial, au fost activate avioane italiene aflate în misiune de poliție aeriană, coordonate prin centrele NATO, însă acestea nu au reușit interceptarea țintei. Ulterior, au fost ridicate avioane românești.
„Toate aceste etape durează: șapte minute, zece minute, cincisprezece minute. Din momentul în care avioanele românești au decolat, în aproximativ șapte minute drona a fost doborâtă”, a explicat ministrul. Acesta a subliniat că, spre deosebire de informațiile apărute în presă, drona nu a executat zigzaguri, ci a zburat în linie dreaptă.
Drone neautorizate în spațiul aerian românesc
Întrebat despre posibilitatea unor atacuri intenționate din partea Rusiei, RADU MIRUȚĂ a evitat speculațiile, dar a confirmat că drone inscripționate ca fiind fabricate în Rusia au intrat în spațiul aerian românesc fără autorizație. „Știu doar că drone inscripționate ca fiind fabricate în Rusia intră în spațiul aerian românesc fără autorizație și cu încălcarea dreptului internațional, în condițiile în care România nu este în război”, a afirmat ministrul.
Acesta a reamintit că legislația internațională stipulează responsabilitatea statului de pe teritoriul căruia este lansată o dronă pentru consecințele pe care aceasta le produce. De la începutul conflictului din Ucraina, România a înregistrat 32 de incidente cu drone. RADU MIRUȚĂ a precizat că armata română este dimensionată diferit pentru timp de pace și timp de război, iar o eventuală intrare neautorizată a 150 de drone simultan ar transforma situația dintr-un scenariu de pace într-unul de conflict.
Decizia de doborâre și siguranța operațiunilor
Procedura aplicată pentru obiectele zburătoare neautorizate este clară: odată identificate ca ostile, se ia decizia militară de a fi doborâte. Analiza țintei durează minute bune, iar decizia de angajare este imediată, cu condiția ca doborârea să se poată face în siguranță, fără a produce pagube mai mari populației sau locuințelor.
RADU MIRUȚĂ a subliniat că România nu se află în război cu Federația Rusă și că gestionarea acestor incidente trebuie să evite escaladarea conflictului, protejând în același timp spațiul aerian național. Totuși, ministrul a ridicat problema consumului permanent de resurse pentru doborârea dronelor trimise din Rusia. Acesta a menționat că unele drone ajung în spațiul aerian românesc din cauza că survolează la limită zona care demarcă frontiera cu Ucraina, profitând de regulile NATO care interzic tragerea asupra dronelor aflate în spațiul aerian ucrainean, sau din cauza cursului natural al Dunării.
Sursa: România TV
