Conform Playtech.ro: Cercetătorii au reconstruit vegetația Terrei pe o perioadă de 3,3 milioane de ani, oferind o perspectivă fără precedent asupra transformărilor ecosistemelor tropicale în fața schimbărilor climatice. Studiul, realizat de o echipă de la Universitatea Federală din Minas Gerais, Brazilia, combină date din satelit cu informații paleoclimatice și algoritmi avansați de învățare automată. Au fost analizate 11 perioade cheie, începând cu sfârșitul Pliocenului și ajungând până în prezent.
Transformări radicale ale ecosistemelor
Rezultatele cercetării demonstrează cât de mult s-au modificat peisajele planetei. Acum aproximativ 3,2 milioane de ani, temperatura medie globală era cu aproape patru grade Celsius mai ridicată decât în prezent. În acea perioadă, Pădurea Amazoniană ocupa mai puțin de jumătate din suprafața sa actuală, în timp ce Pădurea Atlantică era redusă la mai puțin de 5% din întinderea sa potențială.
Savanele au dominat regiuni care astăzi găzduiesc păduri tropicale dense. De asemenea, Sahara nu avea forma actuală; în timpul Pliocenului, părți semnificative ale acestei regiuni erau acoperite de arbuști și vegetație rară. Africa a fost continentul tropical care a suferit cele mai ample transformări în perioada analizată.
Aceste descoperiri vin să completeze avertismentele privind scenariile climatice viitoare, arătând cum ar putea arăta Pământul în anul 2100. Schimbarea vegetației nu implică doar dispariția unor specii de copaci, ci afectează întregul echilibru al ecosistemelor, influențând precipitațiile, temperaturile locale, disponibilitatea surselor de hrană și capacitatea planetei de a absorbi dioxidul de carbon.
Amazonul și Arhipelagul Malay, în pericol
Proiecțiile pentru anul 2050 sunt îngrijorătoare, în special în ceea ce privește regiunile tropicale. În scenariul cu emisii foarte ridicate de gaze cu efect de seră, temperaturile în aceste zone ar putea crește cu două până la patru grade Celsius. În cazul Amazonului, încălzirea ar putea ajunge chiar la patru grade.
Creșterea temperaturilor și seceta prelungită ar putea transforma treptat pădurile dense în zone cu vegetație mult mai deschisă. Estimările indică faptul că Amazonul ar putea pierde peste o treime din suprafața sa împădurită. Arhipelagul Malay, care include țări precum Indonezia, Malaezia, Filipine și Papua Noua Guinee, se confruntă cu un risc similar, putând pierde peste 40% din pădurile sale.
Această regiune a fost recunoscută pentru stabilitatea sa ecologică, aproape o treime din pădurile sale rezistând timp de peste trei milioane de ani. Tocmai această stabilitate devine acum o vulnerabilitate. Multe specii din Arhipelagul Malay nu au fost supuse presiunii de a se adapta rapid la schimbări climatice bruște, ceea ce le face mai puțin rezistente la noile condiții.
Studiul subliniază importanța monitorizării continue a ecosistemelor și a impactului schimbărilor climatice. Cercetarea oferă date concrete despre reziliența și vulnerabilitatea vegetației tropicale pe termen lung, esențiale pentru elaborarea unor strategii eficiente de conservare și adaptare.
Sursa: Playtech.ro
