Conform Știrile ProTV: O echipă internațională de astronomi, condusă de cercetători americani, a identificat un obiect cosmic bizar, denumit provizoriu MoM-BH-1*, care sfidează înțelegerea noastră actuală despre stele și găuri negre. Descoperirea, realizată cu ajutorul telescopului spațial James Webb, a fost publicată în revista Nature și ridică noi întrebări despre Universul timpuriu.
O stea ce produce energie de gaură neagră
Obiectul are dimensiunea Sistemului Solar, însă produce de 100 de miliarde de ori mai multă energie decât o stea obișnuită. Acest nivel energetic este comparabil mai degrabă cu cel generat de o gaură neagră. MoM-BH-1* datează din perioada de acum aproximativ 660 de milioane de ani după Big Bang, o epocă timpurie în evoluția cosmosului.
De când telescopul James Webb a devenit operațional în 2022, acesta a detectat numeroase obiecte cosmice extrem de luminoase în Universul timpuriu, cunoscute sub numele de „micile puncte roșii”. Aceste obiecte au nedumerit comunitatea științifică, iar identificarea naturii lor a devenit una dintre cele mai mari dezbateri din era JWST.
Misterul „punctelor roșii”
Cercetătorii încercau inițial să explice de ce James Webb descoperă galaxii neobișnuit de luminoase într-o perioadă timpurie a Universului, când se credea că nu au avut suficient timp să atingă asemenea dimensiuni. Analizând imaginile, atenția lor a fost captată de unul dintre aceste „puncte roșii”.
Robert Simcoe, coautor al studiului și cercetător la MIT, a explicat că, în mod normal, un obiect roșu în spațiu este asociat cu prezența prafului, similar funinginii sau cenușii. Acesta poate face ca obiectele astronomice să pară mai roșii decât sunt în realitate, așa cum fumul incendiilor de vegetație poate colora cerul.
Însă, analiza datelor a dezvăluit o particularitate neașteptată: lumina obiectului dispărea complet la anumite lungimi de undă. Această constatare a indicat că nu praful era responsabil pentru nuanța roșiatică, ci hidrogenul gazos.
O gaură neagră ascunsă în gaz
Descoperirea hidrogenului gazos explica culoarea, dar nu și cantitatea uriașă de energie emisă. Rohan Naidu, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea din Hawaii, a subliniat că energia emanată nu poate fi explicată prin fuziunea nucleară, procesul fundamental care alimentează stelele.
Folosind simulări computerizate complexe, echipa de cercetători a ajuns la concluzia că cel mai probabil obiectul este alimentat de o gaură neagră masivă aflată în centru. Aceasta ar fi înconjurată de un cocon de gaz, care îi conferă, de la distanță, aspectul unei stele.
Numele provizoriu, MoM-BH-1*, include abrevierea BH pentru „black hole star” (stea-gaură neagră). Cifra „1” sugerează convingerea oamenilor de știință că există și alte obiecte similare în Univers. Naidu a afirmat că fiecare dintre aceste „puncte roșii” ar putea fi compatibil cu ipoteza unei stele-găuri negre.
Potrivit studiului, obiectul în sine a fost observat în luna noiembrie 2022.
Sursa: Știrile ProTV
