Conform Digi24: Ziua de 15 august, marcată în calendarul ortodox prin prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine. În tradiția românească, această zi este un prilej de sfințire a bucatelor și de împărțire a acestora către cei nevoiași, marcând totodată încheierea postului și debutul unui sezon de evenimente sociale și de familie.
Semnificația duhovnicească și tradițiile populare
Adormirea Maicii Domnului este considerată de credincioși nu doar un moment de tristețe, ci mai degrabă unul al speranței și al vieții veșnice. Potrivit tradiției creștine, Maica Domnului, simțindu-și sfârșitul vieții pământești, i-a chemat pe apostoli pentru o ultimă întâlnire, înainte de a adormi. Mormântul Său ar fi fost găsit gol trei zile mai târziu, de către Sfântul Apostol Toma, Maica Domnului fiind ridicată cu trupul la cer de către Fiul Său. Această ridicare la cer este văzută ca o mare minune și o dovadă a dragostei supreme a lui Iisus Hristos față de mama Sa.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, explică pentru Digi24.ro: „Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume.”
Diferența dintre rânduielile bisericești și tradițiile populare este esențială. În timp ce biserica accentuează latura duhovnicească a zilei, obiceiurile locale, transmise din generație în generație, adaugă elemente etnografice și folclorice. Aceste datini, care diferă de la o regiune la alta, reflectă iubirea, bucuria și credința populară manifestate în cinstea Maicii Domnului.
Ce alimente se sfințesc la biserică pe 15 august
În dimineața de 15 august, în multe comunități, femeile duc la biserică diverse bucate pentru a fi sfințite de preot. Acestea sunt apoi împărțite credincioșilor, în special persoanelor nevoiașe, ca un act de pomenire a celor adormiți. Tradiția populară menționează adesea oferirea de fructe de toamnă, precum struguri și prune, dar și preparate precum colivă, colaci, pâine sau plăcinte, în funcție de specificul local. Gestul de a împărți alimente subliniază dorința de a veni în ajutorul celor aflați în dificultate și de a cinsti memoria celor dragi.
Părintele Cazacu subliniază: „Este bine să sărbătorim și să cinstim Sfântul, să învățăm fiecare dintre noi din modelul Lui de viețuire. În general, la marile praznice bisericești nu este indicat să ne implicăm într-o activitate sau proiect care impune efort fizic, o muncă fizică îngreunată. Este o zi în care avem nevoie de liniște, reculegere și de odihnă.”
Superstiții populare și perioada „Între Sântămării”
Pe lângă obiceiurile religioase, ziua de 15 august este însoțită și de numeroase superstiții populare. Se crede că femeile însărcinate sunt ocrotite de Maica Domnului, iar rugăciunile rostite în această zi pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere deosebită. În anumite zone, fetele care doresc să se căsătorească ar trebui să spele icoana Fecioarei Maria cu apă în care a fost pus busuioc, un ritual menit să le ajute să-și găsească alesul.
Alte credințe populare interzic tunsul părului sau scăldatul în ape curgătoare în ziua de Sfânta Maria Mare, se spune că nerespectarea acestor restricții ar împiedica rugăciunile să fie auzite. Aceste practici, deși transmise prin tradiție, nu sunt parte din învățăturile bisericii.
Perioada dintre Sfânta Maria Mare (15 august) și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscută în popor drept „Între Sântămării”. Această perioadă este considerată favorabilă semănăturilor de toamnă și desfășurării activităților agricole. În satele transilvănene, există credința că înflorirea trandafirilor în ziua de Sfânta Maria Mare prevestește o toamnă lungă și călduroasă.
Sursa: Digi24
