Rusia discută posibilitatea de a se retrage din compania petrolieră sârbă NIS, care se află sub sancțiuni americane, și a solicitat Washingtonului o extindere a unei licențe esențiale pentru ca această firmă, vitală pentru economia Serbiei, să continue activitatea în mod normal, conform declarațiilor ministrului energiei din Serbia.

După mai multe întârziări în ianuarie, Departamentul Trezoreriei din Statele Unite a început aplicarea sancțiunilor împotriva NIS pe 9 octombrie. Măsura face parte dintr-un set mai larg de sancțiuni împotriva sectorului energetic rus, ca răspuns la refuzul Rusiei de a opri conflictul din Ucraina.

Această inițiativă riscă să afecteze grav industria petrolieră din Serbia, precum și economia țării. Ministrul energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, a spus că proprietarii ruși ai NIS au depus o cerere la Agenția pentru Controlul Activelor Străine din SUA, solicitând o prelungire a licenței de funcționare pe seama negocierilor cu o terță parte.

De asemenea, partea rusă este dispusă să transfere controlul și influența asupra NIS către o altă entitate, dar nu a fost făcut public numele potențialului cumpărător al acțiunilor rusești din companie.

Sancțiunile americane au creat îngrijorări și pentru sectorul petrolier din țările vecine, Ungaria și Bulgaria. În timp ce președintele american de la acea vreme, Donald Trump, a acordat Ungariei o derogare de la sancțiunile asupra petrolului rusesc, parlamentul bulgar a adoptat o lege care îi permite guvernului să preia controlul asupra unei rafinării Lukoil din Burgas, în estul țării, pentru a evita închiderea acesteia.

NIS, care operează singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, aproape de capitală, gestionează aproximativ 80% din piața locală de carburanți. Serbia a cedat, în 2009, majoritatea acțiunilor companiei către gigantul rus Gazprom Neft.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a confirmat că se negociază cu „statul rus și o terță parte” în privința structurii de conducere a companiei. El a menționat că va fi verificat dacă Occidentul este mulțumit cu această situație sau dacă va solicita schimbări și de proprietar, adăugând că este „hotărât să apere interesele sârbe”.



Sursa articol