ULTIMA ORA
Politică

România ține pe linie moartă cărbunele, dar îl poate reactiva

Cristian Marinescu

Conform Mediafax: Capacități pe cărbune, salvate pentru crize energetice

România are la dispoziție doar 20 de zile pentru a ajunge la un acord cu Comisia Europeană privind păstrarea temporară a unor capacități de producție pe cărbune, a avertizat fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Aceste unități, deși considerate învechite în contextul tranziției verzi, ar putea deveni cruciale în perioade de criză, atunci când țara este forțată să importe energie la prețuri exorbitante.

Bogdan Ivan a subliniat că problema centralelor pe cărbune trebuie abordată prin prisma securității energetice, nu prin redeschiderea oricărei capacități vechi. „Ceea ce e fezabil să facem e că acele capacități care funcționează astăzi cu investiții minime, să le păstrezi în funcțiune până când ai noi capacități”, a declarat acesta. Această abordare vizează menținerea în funcțiune a unor grupuri existente, cu eforturi financiare minime, până la dezvoltarea unor noi surse de energie.

România, angajată la decarbonizare rapidă

Fostul ministru a amintit că România și-a asumat, în urmă cu șase ani, un calendar mult mai accelerat de renunțare la producția de energie pe bază de cărbune comparativ cu alte state europene. În timp ce Polonia și Germania au ales să mențină capacități pe cărbune până în 2040 sau 2050, România a stabilit termenul de 2025. Investițiile din ultimii ani s-au concentrat preponderent pe energia regenerabilă, în timp ce dezvoltarea capacităților de stocare a rămas în urmă.

Termenul limită pentru un acord cu Comisia Europeană este 31 august. Este vorba despre menținerea în funcțiune, pe o perioadă limitată și în anumite condiții, a două capacități de producție pe cărbune, cu o putere totală de aproximativ 330 MW. Deși această putere pare redusă în raport cu necesarul sistemului, ea poate fi esențială în situații extreme.

Ivan a exemplificat importanța acestor grupuri prin prisma consumului maxim istoric înregistrat în iarna acestui an, de aproape 10.000 de megawați, pe fondul temperaturilor de minus 15 grade Celsius. „Când faci 330 ori 5 contează. E o perioadă, vă spun matematic, am avut această discuție pentru că am trecut prin alte potențiale crize, inclusiv în iarna acestui an, în care am avut un consum maxim istoric, cel mai mare consum în ultimii 25 de ani, aproape 10.000 de megawați, când au fost minus 15 grade”, a explicat fostul ministru.

Rezerve tehnice pentru dezechilibre energetice

În cadrul negocierilor purtate în timpul mandatului său, Bogdan Ivan a propus ca două dintre grupurile pe cărbune să fie păstrate în rezervă tehnică. Aceasta ar permite punerea lor în funcțiune în maxim 48 de ore, la decizia Dispeceratului Energetic Național, în cazul unor dezechilibre majore în sistemul energetic. Această măsură nu reprezintă o soluție structurală pe termen lung pentru problemele sectorului energetic, ci mai degrabă o măsură de avarie.

„Este o măsură de avarie, nu rezolvă însă lipsa evoluției infrastructurii. Asta este adevărat”, a recunoscut Ivan. Totuși, menținerea unor astfel de capacități de rezervă poate fi vitală, în special seara, atunci când producția fotovoltaică scade și România se bazează pe importuri. Prețurile energiei importate în intervalul critic 18:00-22:00 pot varia între 1500 și 3000 de lei per megawatt-oră.

Guvernul este încurajat să continue negocierile cu Comisia Europeană pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic, până la dezvoltarea unor noi surse de producție și stocare.

Sursa: Mediafax