ULTIMA ORA
Politică

România ia o treime din uraniul Nigerului, dar Europa se teme de Rusia

Cristian Marinescu

Conform G4Media: Nuclearelectrica SA, compania de stat ce operează centrala nucleară de la Cernavodă, este pe punctul de a achiziționa o parte semnificativă dintr-un stoc de uraniu blocat în Niger. Este vorba despre aproximativ o treime din rezerva de 1.000 de tone de concentrat de uraniu (yellowcake), aflată pe aeroportul din Niamey, capitala Nigerului, de la sfârșitul anului 2025. Informația a fost dezvăluită de publicațiile Jeune Afrique și MDMG Sahel, care au accesat documente oficiale ce atestă demersurile românești din primăvara acestui an.

Demersuri diplomatice și comerciale

Conform surselor citate, Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a transmis o scrisoare de intenție autorităților nigeriene pe 13 aprilie 2026. Documentul viza achiziționarea a 300 de tone de concentrat de uraniu. Răspunsul regimului militar de la Niamey, venit pe 20 aprilie 2026 prin intermediul colonelului Ousmane Abarchi, ministrul Minelor, a fost unul pozitiv. Oficialul nigerian a invitat o delegație română la discuții, subliniind dorința de „diversificare a partenerilor”. Ulterior, între 11 și 15 mai 2026, o echipă tehnică din România, compusă din reprezentanți ai Fabricii de Prelucrare a Uraniului (FPCU) Feldioara, subordonată Nuclearelectrica, s-a deplasat în Niger. Această vizită a avut rolul de a confirma interesul ferm al părții române, valoarea estimată a tranzacției ridicându-se la aproximativ 40 de milioane de dolari.

Mize naționale și geopolitice

Achiziția strategică a acestui stoc de uraniu are o dublă importanță pentru România. Pe plan intern, asigurarea pe termen lung a materiei prime este crucială pentru FPCU Feldioara, mai ales în contextul planurilor de extindere a capacităților nucleare de la Cernavodă. Proiectele de construire a Unităților 3 și 4, precum și retehnologizarea Unității 1, necesită o aprovizionare constantă și securizată. Din punct de vedere geopolitic, mutarea diplomatică a Bucureștiului este privită cu interes și satisfacție de către partenerii occidentali. Există temeri majore în cercurile diplomatice din SUA și Uniunea Europeană privind posibilitatea ca regimul militar din Niger să vândă stocul de uraniu către Federația Rusă, prin intermediul gigantului Rosatom, sau către Iran. O tranzacție cu România, stat membru UE și NATO, ar oferi regimului nigerian lichiditățile necesare fără a genera o criză diplomatică de proporții globale.

Obstacole juridice și dispute internaționale

Tranzacția se confruntă însă cu un obstacol juridic major. Uraniul în cauză provine de la minele din Arlit (Somair) și este revendicat de grupul francez Orano. Activele companiei franceze au fost blocate de junta militară din Niger după lovitura de stat. Orano a obținut în septembrie 2025 o decizie favorabilă din partea Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (CIRDI), prin care se interzice Nigerului înstrăinarea acestui stoc fără acordul Orano. Acest arbitraj internațional reprezintă principala piedică ce ar putea bloca sau contesta în instanță semnarea contractului final între Nuclearelectrica și guvernul din Niger.

Sursa: G4Media