Conform Gândul: Tensiuni politice pe tema energiei în platoul „Subiectul Zilei”
Ciprian Văcaru (PSD) și George Gima (USR) s-au confruntat verbal pe tema politicii energetice a României și a prevederilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în emisiunea „Subiectul Zilei” moderată de Răzvan Dumitrescu. Disputa a vizat în special situația centralelor pe cărbune și responsabilitatea pentru deciziile strategice în sectorul energetic.
George Gima a subliniat că politica energetică nu se construiește peste noapte, în timp ce Ciprian Văcaru a replicat că, în situații de criză, aceasta trebuie adaptată urgențelor. Văcaru a invocat prevederile din PNRR referitoare la dezafectarea capacităților de producție pe cărbune și înlocuirea lor cu unități pe gaz, considerate de el ca fiind nefezabile într-un document oficial.
Responsabilitatea deciziilor din PNRR, subiect de dispută
George Gima a respins ideea că Ionuț Ghinea, ministru al Fondurilor Europene, ar fi singurul responsabil pentru conținutul PNRR, menționând că documentul nu a fost elaborat de o singură persoană. El a întrebat, de asemenea, de ce guvernele PSD nu au modificat prevederile contestate dacă le considerau greșite.
Ciprian Văcaru a atribuit responsabilitatea pentru elaborarea PNRR, în ceea ce privește sectorul energetic, liberalilor, invocând rolul lui Virgil Popescu, ministrul Energiei la acea vreme, și colaborarea cu USR. Gima a infirmat implicarea USR în nominalizarea unui singur ministru al Energiei și a insistat asupra faptului că PSD ar fi trebuit să corecteze documentul în perioadele în care a deținut Ministerul Energiei.
România se confruntă cu o stare de alertă energetică începând cu 1 august, cauzată de probleme în sistemul de producție. Un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă este oprit, iar producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a scăzut considerabil. Există riscul opririi și a celui de-al doilea reactor din cauza debitului redus al Dunării. Cele două unități de la Cernavodă asigură circa 20% din energia țării, iar hidrocentralele dunărene contribuie cu 10-15% anual.
Măsuri guvernamentale în contextul stării de alertă energetică
În acest context, autoritățile au dispus măsuri de rezervă și au cerut reducerea voluntară a consumului de energie. Transelectrica poate interveni pentru a proteja sistemul, iar Dispecerul Energetic Național poate impune limitări pentru marii consumatori sau reducerea exporturilor. Aceste măsuri sunt valabile până la finalul lunii august 2026.
Guvernul a alocat 5,1 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru lucrări de dragaj pe Dunăre, menite să asigure debitul necesar funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei hidrologice severe. Lucrările vizează adâncirea albiei fluviului în două puncte critice, Cochirleni și Caragheorghe-Turcescu, pentru a facilita redistribuirea debitului și a limita scăderea nivelului apei în zona Cernavodă. Această finanțare completează alte 7 milioane de lei alocate anterior pentru intervenții similare.
Pe 6 august, debitul Dunării a atins un minim istoric de 1.400 metri cubi pe secundă, depășind recordul din 2003. Pentru a suplimenta debitul către Cernavodă, autoritățile au realizat o operațiune de scufundare controlată a patru barje încărcate cu rocă, în apropierea centralei. Acestea formează praguri artificiale pentru redirecționarea apei către Dunărea Veche.
Sursa: Gândul
