Conform Digi24: România a demonstrat joi seară, 13 august, o capacitate remarcabilă de a extrage energie din sistemele de stocare, atingând o putere comparabilă cu cea furnizată anterior de un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Cantitatea de energie livrată din baterii a ajuns la aproximativ 630 MW, în timp ce reactorul numărul 2 de la Cernavodă, înainte de a fi oprit, furniza în jur de 680 MW.
Eugenia Gusilov, director al unui serviciu de consultanță energetică din București, a explicat pentru Digi24 că această evoluție este influențată și de bateriile instalate de prosumatori. Expertul a subliniat că lipsa producției din stocare pe parcursul zilei nu înseamnă că energia nu este disponibilă. În intervalele cu producție solară, bateriile se încarcă, pentru ca ulterior să elibereze energia în momentele de vârf ale consumului.
Această contribuție provine în special de la prosumatorii care dețin sisteme de stocare. Unii dintre aceștia și-au configurat bateriile pentru a injecta energie în rețea în intervalele de consum maxim, în special între orele 19:00 și 22:00. Deși sunt numeroase sisteme mici de stocare, impactul lor cumulat asupra sistemului energetic național devine semnificativ.
Prosumatorii, piloni în echilibrarea sistemului energetic
Eugenia Gusilov a descris această implicare a prosumatorilor ca pe un gest de solidaritate. Totuși, nu toți proprietarii de baterii aleg să furnizeze energie în rețea, unii invocând nivelul remunerației pentru energia injectată. Există și inițiative comerciale menite să stimuleze prosumatorii să utilizeze bateriile pentru susținerea rețelei în orele cu cerere ridicată.
De exemplu, Electrica oferă un bonus suplimentar de 40 de bani pe kilowatt-oră prosumatorilor care dispun de capacitate de stocare și livrează energie în rețea între 19:00 și 22:00. Astfel, bateriile casnice depășesc rolul inițial de simplă soluție pentru autoconsum, devenind o resursă valorificabilă pentru sistemul energetic național atunci când sunt conectate și utilizate pentru livrarea energiei.
Oprirea reactorului de la Cernavodă crește presiunea pe sistem
Centrala nucleară de la Cernavodă, care recent furniza aproximativ 680 MW în Sistemul Energetic Național, a început procedura de oprire treptată a Unității 2. Procesul de deconectare a început joi dimineața, iar în jurul orei 11:00 unitatea nu mai livra energie în sistem.
În acest context, România trebuie să acopere necesarul de consum printr-un mix complex, care include producția internă, energia din surse regenerabile, capacitățile aflate în rezervă, stocarea și importurile.
Riscuri și măsuri în fața unui necesar crescut
Unul dintre principalele riscuri identificate de Eugenia Gusilov pentru perioada următoare este posibila reducere a producției eoliene. „Scenariul negru este să nu mai bată vântul”, a avertizat ea, menționând dependența din ultimele zile de o producție eoliană bună.
O altă provocare ar putea apărea dacă importurile de energie din Bulgaria ar scădea, amplificând presiunea pe producția internă și pe celelalte resurse disponibile. Pentru a face față situațiilor în care echilibrul între producție și consum devine dificil de menținut, există măsuri de rezervă.
Unul dintre instrumentele pe care le are la dispoziție operatorul de transport, Transelectrica, este reducerea temporară a consumului marilor consumatori industriali. Deja, unii dintre aceștia și-au redus sau chiar oprit temporar activitatea. O hotărâre recentă conferă Transelectrica posibilitatea de a decupla, cu notificare prealabilă, anumiți consumatori de la rețea, dacă situația o impune, în vederea menținerii echilibrului energetic.
În acest context, bateriile prosumatorilor reprezintă o resursă adițională importantă, cu un rol deosebit în orele de vârf. Cele aproximativ 630 MW livrate joi seară demonstrează potențialul stocării, chiar dacă aceasta nu poate înlocui în mod direct producția continuă a unui reactor nuclear. Oprirea Unității 2 de la Cernavodă necesită mobilizarea tuturor resurselor disponibile, de la importuri și producție eoliană, la stocarea din baterii și posibila reducere a consumului industrial.
Sursa: Digi24