Conform Romania-insider.com: Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reanalizarea legislației care permite construcția și finalizarea proiectelor hidroenergetice în arii protejate. Decizia redeschide un dialog intens pe tema echilibrului dintre securitatea energetică și protecția mediului în România.
Cererea președintelui a fost depusă la Parlament pe 12 august, conform informațiilor ECONOMEDIA, după ce Curtea Constituțională respinsese obiecțiile sale legate de acest act normativ în luna iunie.
Redeschiderea dezbaterii pe proiecte hidroenergetice
Klaus Iohannis a argumentat, în nota însoțitoare a cererii sale, că este necesară o evaluare suplimentară a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate. Această reevaluare trebuie să ia în considerare și evoluțiile petrecute după inițierea propunerii legislative.
Anterior, președintele își exprimase îngrijorarea că legislația ar putea permite modificarea limitelor ariilor protejate și renunțarea la evaluări de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice. Această posibilitate include și proiectele declarate de interes național de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Legislația în cauză, inițiată de senatorul PSD Daniel ZAMFIR, are ca scop principal facilitarea finalizării unor proiecte hidroenergetice aflate în diverse stadii de execuție, multe dintre ele neterminate de zeci de ani.
Hidroelectrica vizează proiecte din perioada comunistă
Compania de stat Hidroelectrica intenționează să repornească și să finalizeze mai multe proiecte energetice începute în perioada comunistă. Ministerul Energiei a propus completarea a aproximativ 10 hidrocentrale neterminate, cu o capacitate totală estimată la circa 700 MW. Argumentul principal avansat de minister este legat de investițiile substanțiale deja realizate în aceste obiective.
Aceste proiecte au rămas blocate ani de zile, confruntându-se cu obstacole de natură ecologică și juridică. Reluarea lor a căpătat o importanță sporită în contextul presiunilor de creștere a producției interne de electricitate și de consolidare a securității energetice a României.
Reacții din partea organizațiilor de mediu
Organizațiile de mediu, printre care se numără Declic și alte grupuri civice, se opun reluării unor astfel de proiecte, invocând potențialul impact negativ asupra ecosistemelor riverane. Aceste organizații susțin că modernizarea capacităților hidroenergetice existente ar putea genera un spor de energie cu costuri de mediu mai mici, comparativ cu finalizarea unor proiecte vechi, situate în arii protejate.
Acest diferend intervine într-un context în care sistemul energetic al României se confruntă cu presiuni. Recent, ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite din cauza nivelului excepțional de scăzut al Dunării. În același timp, Guvernul a căutat să mențină capacități suplimentare de producere a energiei pe bază de cărbune, dincolo de termenele de decarbonizare deja stabilite.
Parlamentul va trebui, așadar, să reexamineze legislația în discuție, chiar dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra constituționalității acesteia.
Sursa: Romania-insider.com
