Conform HotNews: Fritz cere explicații lui Pahonțu după dezvăluirile despre trecutul din 1989
Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a ieșit public cu un mesaj ferm pe Facebook, după ce site-urile de investigații Recorder și Snoop au publicat dezvăluiri despre implicarea șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, în evenimente din 1989 și 1990. Fritz este primul lider al unui partid parlamentar care se poziționează explicit în acest caz, în timp ce alți parlamentari USR au cerut deja demiterea generalului.
„Sunt acuzații extrem de grave la care domnul general Pahonțu trebuie să răspundă. Dacă se confirmă că a făcut parte din aparatul represiv în 1989, datorăm victimelor Revoluției și generațiilor viitoare ca el să facă un pas înapoi”, a declarat Dominic Fritz în postarea sa, subliniind că este crucial să se afle dacă instituțiile statului au ascuns proactiv adevărul. El a insistat că România nu poate avea un viitor bun fără a confrunta umbrele trecutului și fără ca valorile care guvernează la cel mai înalt nivel să fie clare.
Investigații Recorder și Snoop: Implicarea lui Pahonțu în evenimente istorice
Potrivit investigației Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune mobilizate de Nicolae Ceaușescu pentru a înăbuși protestele din 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. De asemenea, actualul șef SPP ar fi fost implicat în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate în Piața Universității. În Dosarul Revoluției, Pahonțu ar fi susținut că nu a avut contact cu manifestanții din 1989.
Investigația realizată de site-ul Snoop adaugă noi elemente, subliniind modul în care Lucian Pahonțu și SPP ar fi subminat procesul legal pentru ca generalul să nu primească o decizie din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) privind calitatea sa de lucrător al Securității. Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început cu prioritate în 2008, odată cu intrarea în vigoare a Legii deconspirării.
Mecanismul blocat al verificării CNSAS și rolul lui Pahonțu
CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, prin care să își asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității. Conform legii, declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la șeful instituției din care fac parte. În cazul generalului Pahonțu, acesta ar fi trebuit să depună declarația la directorul SPP, adică la el însuși, în termen de 30 de zile de la numirea în funcție.
Lipsa acestei declarații a împiedicat verificarea din oficiu, deși aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, presupunând verificări în arhivele altor instituții care nu trimit întotdeauna informațiile solicitate, potrivit site-ului Snoop. Legea nu specifică însă ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni în astfel de cazuri. Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005.
Liderul USR a menționat că discuția despre acest caz pare să fie ignorată de marile televiziuni, ceea ce spune multe despre starea democrației. El a afirmat că este datoria tuturor să nu facă parte din „cartelul băgatului sub preș” și a reamintit că USR are inițiative parlamentare pentru un control civil mai eficient asupra serviciilor secrete și pentru limitarea mandatelor directorilor. Fritz a subliniat că nu și-a făcut prieteni cu aceste inițiative și că i s-a sugerat de repetate ori să abordeze subiectele „mai moale”, dar este convins că nu pot exista tabuuri într-o societate care se respectă.
Sursa: HotNews
